70+10+10+10 - formula viitorului financiar 
al românilor

Autor: Ioana Matei Postat la 11 mai 2015 4290 afişări

Formula 70+10+10+10 (în care 70% din venit merg în cheltuieli curente, 10% în investiţii pasive, 10% în investiţii active şi 10% în caritate) ar putea schimba ritmul în care se dezvoltă asigurările pe piaţa din România. Prinşi de grija zilei de astăzi, românii uită de ziua de mâine, de unde şi subdezvoltarea pieţei locale de asigurări. De unde începe procesul de conştientizare că viitorul, vârsta de pensionare şi neprevăzutul sunt mai aproape decât cred cei mai mulţi români?

"Momentan nu mă preocupă siguranţa mea financiară de peste 20-25 de ani, ci mai degrabă cea de peste cinci ani. Având în vedere că odată cu prima angajare mi-am făcut pensie privată, consider că, deocamdată, este suficient. Voi reevalua acest lucru mai târziu. Cât despre economii, nu pot spune că am început să economis-esc în mod constant. Dacă fac economii, sunt pentru nevoile din anul curent, nu pentru cel viitor, deocamdată am apelat la servicii bancare de tipul depozite la termen şi nu mai mult“, spune Alexandra, o tânără în vârstă de 26 de ani, angajată a unei companii multinaţionale de testare de software din Bucureşti. Chiar dacă, potrivit ei, nimic nu o împiedică să apeleze la astfel de servicii, ea nu le consideră necesare în acest moment şi preferă să se concentreze pe lucruri de care are nevoie în prezent: „o casă, o maşină, lucruri de care tre-buie să mă ocup acum şi nu la pensie. Probabil până la pensie voi plăti rate la casă, dar voi apela şi la o pen-sie privată“. 

Nici pentru Simona, un medic pediatru în vârstă de 36 de ani ce lucrează în cadrul unui spital de stat din provincie, siguranţa financiară de peste 25 de ani nu reprezintă o prioritate: „Nu mă gândesc la pen-sie, sigur se vor găsi câţiva bănuţi şi pentru mine atunci. Cel mai mult mă preocupă starea de sănătate, a mea şi a familiei mele“. Tânărul medic nu economiseşte şi spune că rata pentru locuinţă şi o vacanţă pe an sunt motivele ce au împiedicat-o să investească până în prezent într-un produs de economisire. Pentru Alex, manager de proiect în cadrul unei multinaţionale din industria IT, lucrurile stau diferit. „Principalele mele obiec-tive sunt: stabilitatea financiară, educaţia şi sănătatea, mă preocupă şi subiectul pensiei, doar că îl văd sub o altă formă, nu cea actuală susţinută de stat. Nu cred că statul va fi în stare să susţină sistemul actual mai mult de zece ani“. Alexandra şi Simona fac parte din cele două treimi ale angajaţilor din România ce manifestă o atitudine predominant pasivă faţă de viitorul lor financiar, care are drept efect lipsa de implicare în construcţia propriei bunăstări, potrivit unor studii ale valorilor şi caracteristicilor comportamentale realizate de Dorin Bodea, director general al companiei de training, cercetare şi consultanţă Result Management.

„Ei se raportează în bună măsură la propriul viitor prin ceea ce am putea numi triunghiul fatalism-pesimism-resemnare în asociere cu credinţa în noroc şi în soartă. Rezultă un mecanism psihologic pervers, de autoprotecţie, ce reduce rolul activ al unei persoane în construcţia propriului viitor. Indiferent de ce se întâm-plă, expresii precum «asta e», «ştiam eu» sau «aşa i-a fost scris», «n-a avut noroc» descriu existenţa cotidi-ană a aproximativ două treimi dintre români“. Perspectivele imediate şi ancorarea puternică în prezent carac-terizează motivaţiile majorităţii angajaţilor români, iar credinţa în destin şi în noroc exprimă o mentalitate înve-chită care ne arată de ce viitorul pe termen lung nu ţine de noi, ci de divinitate eventual, explică Bodea. Potrivit aceluiaşi studiu, Alex s-ar încadra în profilul minorităţii pentru care lucrurile sunt mai nuanţate: 1/3 din angajaţii români investesc în propriul lor viitor, au o gândire coerentă pe termen lung şi o educaţie financiară solidă. Ei sunt cei care se implică activ în construcţia propriei cariere şi consideră că viitorul lor ţine de ei.

Proporţia se proiectează asupra pieţelor ce reflectă cel mai bine gradul de implicare în evenimentele vii-toare: a asigurărilor de viaţă – segment pe care s-au înregistrat anul trecut prime brute subscrise de 1,64 de miliarde de lei, dintr-un total de 8,1 miliarde, cât şi a pensiilor facultative, pe care activează doar 357.000 de participanţi. „Fără nicio îndoială, nivelul actual de dezvoltare a pieţei de asigurări de viaţă este departe de potenţialul său real; dacă ne uităm la gradul de acoperire a nevoilor de protecţie financiară a oamenilor, acesta este extrem de redus şi, în mod similar, ponderea primelor brute subscrise în PIB este infimă com-parativ cu cea din alte state“, descrie situaţia pieţei Marius Popescu, director general al NN Asigurări de Viaţă, lider de piaţă pe segmentul asigurărilor de viaţă, cu o cotă de piaţă de 37% şi cu o valoare totală a primelor de aproximativ 614 milioane de lei anul trecut. În primele trei luni ale anului, compania a înregistrat creşteri de aproximativ 5% faţă de acelaşi interval din 2014 şi urmăreşte să îşi consolideze poziţia din piaţă, cât şi să se extindă pe pieţe complementare, precum segmentul asigurărilor de sănătate.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/cover-story/70-10-10-10-formula-viitorului-financiar-al-romanilor-14241804
14241804
comments powered by Disqus

ALEPH STORY: Educaţie fără bani! O discuţie cu Dana Ciriperu, redactor-şef adjunct Ziarul Financiar şi Ioana Răduca, head of content Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.