Incursiunea în România a liderului polo­nez la producţia de medicamente Polpharma nu a venit din senin. Gu­vernul Poloniei şi-a stabilit ca obiectiv reducerea dependenţei ţării de impor­turile de medicamente din SUA şi mai ales din Asia, în condiţiile în care sectorul far­ma polonez are suveranitate redusă. Polphar­ma joacă un rol principal în aceast efort.

De asemenea, venite de pe o piaţă cu competitivitate ridicată, companiile poloneze sunt în plină expansiune prin achiziţii nu doar în Europa de Est, şi şi în Occident. Polpharma a ajuns să producă medicamente şi în Rusia. Acum vrea să cumpere Biofarm din România. Dar până în Rusia a ajuns cu producţie un alt gigant al industriei farma est-europene, Gedeon Richter, din Ungaria.

Potrivit unui studiu al Institutului pentru Inovare şi Dezvoltare Responsabilă din Polo­nia, producţia de medicamente a acestei ţări acoperă doar 30% din nevoile populaţiei. Res­tul reprezintă dependenţă de furnizori străini, mai ales din Asia. În Europa de Est, mai bine decât Polonia la suveranitatea în materie de medicamente stă doar Ungaria, de unde vine Gedeon Richter. România şi Slovacia se pla­sează cel mai jos – lipsă critică de suve­ranitate, se precizează în studiu.

De asemenea, dintre economiile mari est-europene, România stă cel mai prost în ceea ce priveşte raportul dintre valoarea producţiei şi dimensiunea pieţei. Polonia nu este foarte departe. Însă Ungaria se detaşează net, fiind printre liderii europeni. Dacă un reper ar fi numărul de angajaţi, industriile farma din România, Polonia şi Ungaria sunt cam de aceeaşi mărime: 34.800 de angajaţi în Ungaria, 33.880 în România şi 30.020 în Polonia în 2023, arată datele EFPIA.

Cel mai probabil nu este vorba doar de angajaţii din producţia de medicamente, ci din întregul sector, care poate cuprinde cosmetice, importatori, distribuitori, lobby. Diferenţa o face producţia. La Ungaria, pentru 2023 indi­catorul este de 3,4 miliarde euro. La Polonia, producţia este de 3,3 miliarde euro, pe când la România este de doar un miliard de euro. Aces­te cifre nu înseamnă că atât ar valora me­dicamentele produse dacă ar fi scoase pe pia­ţă. La exporturi, Ungaria este în mod clar campi­oană: 8,7 miliarde euro în 2023, faţă de 5,9 mi­liarde euro în cazul Poloniei şi 1,2 mi­liarde euro în cel al României.

Valoric, exporturile sunt mai mari decât producţia internă din cauza mecanismelor co­merţului global. Valoarea exporturilor cuprin­de adesea şi valoarea proprietăţii intelectuale, de exemplu. Dintre ţările analizate, doar Un­garia are balanţă pozitivă la comerţul cu medi­camente, de 2,2 miliarde euro. La România, de­ficitul este de 3,9 miliarde euro, iar la Polonia de 4,8 miliarde euro. La ce străluceşte Polonia este capitolul cercetare şi dezvoltare în indus­tria farma: 1,5 miliarde de euro în 2023.

La Ungaria, indicatorul este de 298 mili­oane de euro, iar la România de 110 milioane de euro. Explicaţia acestor diferenţe este că România nu are multe fabrici mari, cum au polonezii. Apoi, producţia din România se concentrează pe medicamente generice, care, deşi multe, sunt mai ieftine.

Medicamentele inovative sunt mai scumpe. Gedeon Richter are aşa ceva pe piaţă. Polo­nezii avansează rapid. Guvernul polonez a cres­cut sprijinul pentru medicamentele produse local, ceea ce înseamnă un impuls pentru producţia locală, prin finanţare şi modificarea regulilor, cum sunt cele privind compensarea sau rambursarea.

Sunt oferite stimulente financiare celor care aduc producţia în Polonia, este îmbunătăţit accesul la medicamente şi a fost actualizată lista medicamentelor critice. Toate acestea au ca scop reducerea dependenţei de substanţele active importate din Asia în condiţiile în care substanţele active poloneze sunt cu 60% mai scumpe decât cele asiatice, după cum spun reprezentanţi ai industriei farma poloneze.

Există şi sprijin direct dat companiilor. Spre exemplu, Agenţia Poloneză pentru Dezvoltare Antreprenorială a semnat un acord cu Polpharma prin care aceasta va primi fonduri de 17 milioane de zloţi (4 milioane de euro) prin programul Fonduri europene pentru economie modernă pentru implementarea unui proiect care să ducă la dezvoltarea unui centru polonez de producţie de medicamente biologice – medicamente scumpe create din organisme vii, cum sunt bacteriile şi celulele animale, în opoziţie cu medicamentele care au la bază substanţe chimice.

Polpharma va produce aceste medicamente, folosite la tratarea cancerului şi bolilor rare, la Gdansk, oraş care va deveni un centru de cercetare şi dezvoltare în domeniu. Tot Polpharma, în cooperare cu Agenţia de cercetare medicală şi alte instituţii de stat dezvoltă Platforma de Tehnologie RNA Poloneză, un proiect de 240 de milioane de zloţi (56,7 milioane de euro).

Platforma va fi inaugurată luna aceasta şi este finanţată în cea mai mare parte din fondurile companiei. Tehnologie RNA este folosită la fabricarea medicamentelor avansate. Polpharma este o companie privată, patronul ei fiind omul de afaceri Jerzy Starak. În schimb, la Gedeon Richter statul maghiar deţine prin diverse entităţi cam 25% din acţiuni. Circa 60% sunt deţinute de investitori instituţionali internaţionali.

Lipsa de suveranitate în producţia de medicamente se simte mai ales în situaţii de criză, când lanţurile de aprovizionare sunt tăiate. O astfel de criză poate fi războiul. Fără acces la medicamente, o armată este ineficientă.