Oportunitatea pe care o poate aduce munca remote economiei româneşti. Ce înseamnă să fii nomad digital în Europa şi cum am putea noi beneficia de acest trend

Autor: Ramona Cornea Postat la 07 mai 2021 310 afişări

Companiile s-au adaptat rapid la telemuncă, au investit în digitalizare şi, cu trecerea timpului, au văzut că angajaţii sunt chiar mai eficienţi lucrând de acasă sau din casele aflate pe vârfuri de deal sau chiar pe insule exotice. Cum ar putea beneficia România de acest trend?

Conceptul de „nomad digital” îi descrie pe acei angajaţi care vor să muncească în regim remote dintr-o altă ţară decât cea unde compania lor îşi are sediul. Estonia a fost una dintre primele ţări din lume care a creat o viză digitală pentru nomazi, una anunţată încă din luna iulie a anului trecut. În august 2020, Croaţia a anunţat şi ea un program de vize pentru nomazi digitali. Viza a fost oficializată începând cu 1 ianuarie 2021. Când vine vorba despre ţara noastră, aceasta nu stă rău din perspectiva avantajelor pe care le oferă nomazilor digitali: România se află pe locul al treilea în topul celor mai atractive ţări în a munci de acasă, conform The Digital Nomad Index, realizat de Circleloop, cu o viteză medie de internet broadband de 188 mb/s, pe mobil, 44 mb/s, costul internetului – 7,5 euro şi chirie 323 euro.

„Conform unui studiu, 80% din generaţia Millennials îşi doreşte să experimenteze un transfer în scop de muncă într-o altă ţară. Este un procent extrem de mare care indică faptul că dacă mulţi angajaţi nu se regăsesc pe listele de transferuri cu pachete de beneficii ale companiilor, vor alege să se relocheze din proprie iniţiativă în alte ţări chiar şi fără beneficiile oferite de companii în acest sens. Deci telemunca a deschis o aşa zisă cutie a Pandorei în acest sens, iar presiunea pe departamentele de resurse umane este foarte mare. În septembrie 2020, în Financial Times a fost invocată ideea pentru prima dată de nevoie a companiilor de a gândi un nou departament: Working from Anywhere, care să gestioneze toţi aceşti angajaţi care pot să lucreze de oriunde în lume”, spune Elena Antoneac, CEO al Xpath Global, companie care oferă servicii de mobilitate globală. Daca România ar reuşi sa atragă angajaţi străini care să muncească de aici, avantajele ar fi evidente: nomazii digitali ar contribui la economia locală prin cheltuielile pe care le fac aici, însă va creşte şi notorietatea ţării în zona de atragere de talente. „Dacă strategia de atragere de talente este făcută cu cap, în afara creşterii PIB-ului, deoarece toţi aceşti angajaţi care vor locui pe teritoriul României vor cumpăra din România, vor cheltui în România, ţara noastră poate căpăta şi foarte multă notorietate în zona de atragere de talente care pot să conducă la înflorirea multor comunităţi locale, spre exemplu. Pentru economia SUA, atragerea de talente este o prioritate, iar Canada are acelaşi focus”, adaugă Elena Antoneac. Din punctul ei de vedere, Transilvania poate fi un loc extraordinar care poate atrage talente pentru că această regiune a ţării este destul de cunoscută în lume, viaţa în sate este domoală şi pe placul nomazilor.

„Costurile sunt scăzute, iar beneficiile pot fi foarte mari. Din păcate, nu avem politici adecvate sau persoane în guvern care să înţeleagă ce înseamnă PR de ţară şi ce înseamnă bătălia statelor pe nomazii digitali, mai precis atragerea de nomazi digitali. Nu vă ascund că particip la tot felul de conferinţe internaţionale unde sunt speaker şi sunt întrebată cum abordează regiunea sau ţara noastră aceste teme şi vă spun că personal îmi este ruşine să răspund – eu am avut câteva iniţiative legislative în acest sens, însă în discuţia cu autorităţile din România am fost întrebată dacă mă cred în America?”, explică reprezentanta XPath Global.

Telemunca va marca în mod sigur​ modul în care muncim de acum înainte. Bătălia pe talente va fi din ce în ce mai acerbă, iar companiile competitive din industrii pe val în acest moment vor căuta soluţii de a atrage talente de oriunde din lume. „Angajatorii îşi vor dori să angajeze talente de oriunde din lume, dar acest proces vine şi cu o zonă de compliance pe care companiile trebuie să o acopere: spre exemplu dacă o companie din România doreşte să angajeze ingineri din India şi nu îşi doreşte să îi relocheze în România, compania din România va trebui să se înregistreze în scop de securitate socială în India. Deci angajaţii pot lucra din India pentru compania din România”, crede Elena Antoneac.

Pandemia a venit şi cu alte provocări pentru departamentele de HR deoarece există un trend global acum prin care companii inovatoare precum Spotify, Amazon şi Microsoft au declarat că îşi vor lăsa angajaţii să lucreze de oriunde. „Asta presupune că angajaţii pot să lucreze fie de acasă, fie din alt stat (cum este cazul SUA) fie din altă ţară. La sfârşitul anului 2020, Forbes împreună cu o companie din Big4 au făcut un studiu în SUA pe 300 de companii şi studiul a relevat faptul că 28% dintre companiile participante la studiu au răspuns afirmativ atunci când au fost chestionate referitor la acordarea acestui beneficiu angajaţilor acela de a le permite de a lucra de oriunde pentru că sunt mai productivi. Acest procent din punctul meu de vedere va fi în creştere în următorii ani”, mai spune Antoneac.

În ceea ce priveşte avantajele acestui mod de lucru, ea spune că, în primul rând,  angajatorii au acces global la talente, iar acest avantaj pe termen lung va face diferenţa între companii care vor creşte până la potenţialul maxim şi companii care vor dispărea.

„Primele niveluri ale muncii noastre vor fi automatizate integral în următorii ani. Diferenţa o vor face oamenii de strategie cu anumite skilluri, cu un anumit know-how care vor avea o cu totul altă abordare faţă de muncă, iar companiile trebuie să fie pregătite. Pentru angajaţi este vital să muncească acolo unde sunt mai productivi. Avem situaţii la clienţi globali în care departamentele de resurse umane au făcut parteneriate cu reţele care oferă spaţii de co-working în multe ţări din lume astfel încât angajaţii care vor să călătorească dar au nevoie de un spatiu de lucru hibrid să poată beneficia şi de un spaţiu profesionist de lucru, dar să se bucure şi de libertatea de a alege o ţară în care să locuiască pentru un timp.”

Din zona de dezavantaje, Elena Antoneac menţionează faptul că lipsa de muncă în echipă este unul dintre cele mai mari dezavantaje la care angajatorii de la nivel global muncesc să caute soluţii.

„Apoi, diferenţele de fus ora între echipe trebuie gândite şi abordate strategic. Faptul că nu eşti într-un birou cu alţi colegi îţi este mai greu să mergi şi să îţi baţi pe umăr colegul într-un open space şi să ceri un feedback sau să acoperi zona de mentorat, spre exemplu. Pentru oamenii singuri la fel poate fi un risc deoarece scade interacţiunea socială şi pot apărea tot felul de boli de ordin psihic. La fel şi pentru cei care nu au spaţiu suficient în propria casă. Am citit un studiu recent că 56% dintre tinerii  cu vârste între 18 ani şi 34 de ani din România trăiesc în aceeaşi casă cu părinţii, ceea ce poate fi dificil de acoperit pentru munca de acasă. Deci există multe provocări, dar există şi foarte multe avantaje”, concluzionează ea.

Andreea Gheorghe, Regional Manager Romania şi Moldova în cadrul Nestlers, crede că România are un mare potenţial de a atrage angajaţi străini care să lucreze remote. „În această perioadă, mulţi dintre clienţii noştri din afara României chiar au venit cu solicitări către noi prin care sunt interesaţi de relocarea în România”, a spus Andreea Gheorghe. În viziunea ei, principalele motive pentru care un străin ar putea opta să lucreze remote din Romania sunt: procentul fix şi relativ scăzut al impozitului pe venit de 10%, comparativ cu alte state în care procentul impozitului pe venit este progresiv, costul relativ scăzut al vieţii  comparativ cu alte state, precum şi faptul că România este una dintre ţările cu cea mai rapidă conexiune la internet, un mare plus atunci când ne gândim la munca remote. „Un client al nostru a făcut o simulare de calcul şi, dacă în anul 2019 ar fi lucrat din România, ar fi avut o economie de peste 20.000 euro din diferenţa de impozit pe venit. Dacă ne dorim să atragem cât mai mulţi angajaţi care să lucreze remote, este important să revizuim legislaţia care se referă la regimul străinilor în România, dar şi anumite aspecte din Codul Fiscal, de exemplu termenele de eliberare a permisului de şedere cu CNP”, crede reprezentanta Nestlers.

În lume, deja sunt 18 state care oferă vize de tip „digital nomads” printre care se numără Germania, Norvegia, Croaţia, Cehia, Estonia, Portugalia, Spania. „Aceste vize facilitează lucrul remote şi elimină multe piedici birocratice pentru aceşti angajaţi. Dintre beneficiile pentru statul român, se pot enumera generarea unor venituri pe teritoriul României, respectiv încasarea suplimentară a impozitului pe venit/contribuţiilor sociale, compensarea pierderilor din turism cauzate de pandemie prin veniturile generate de străinii relocati în România şi încasarea suplimentară a unor taxe guvernamentale pentru emiterea vizelor/avizelor de muncă pentru angajaţii care lucrează remote”, concluzionează Andreea Gheorghe. Ciprian Teleman, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, şi Diana Buzoianu, parlamentar PLUS, au prezentat un proiect de lege prin care propun introducerea unei vize de lucru pentru «nomazii digitali».

„Nomazii digitali vor fi străinii care doresc să vină să călătorească şi să locuiască în România, dar vor să muncească în continuare de la distanţă pentru un angajator din afara României sau vor să desfăşoare activităţi economice pentru o companie pe care ei au înregistrat-o în afara României. Vorbim despre străinii care ar veni aici, în România, pentru a investi, pentru a consuma resurse aici, deci o metodă, un instrument prin care noi să atragem resurse în economia României”, a spus Diana Buzoianu în cadrul unei conferinţe de presă. Vorbim despre ani de zile despre cum România are un uriaş potenţial turistic, despre cât de multe beneficii ar putea să fie pentru oamenii care ar veni să locuiască aici, să viziteze ţara noastră, iar acum este momentul să îi oferim României un instrument prin care să îşi construiască un brand de ţară, aşa cum multe alte state europene şi state non-UE au făcut-o deja, crede ea. „România are un potenţial uriaş pentru că bifează deja nişte criterii esenţiale care o încadrează în topul ţărilor care ar putea să atragă nomazii digitali: avem o viteză de internet bună, avem conectivitate bună şi un cost de trai scăzut.

Dacă România va reuşi să promoveze acest instrument, viza pentru nomazii digitali, şi vom reuşi să atragem doar 2.000 de nomazi digitali anual, care ar veni să cheltuie în medie 2.000 de euro lunar, la finalul unui an vorbim despre aproape 50 mil. euro aduşi în economia naţională”, a adăugat parlamentarul.

Argentina, care acum este în ultimele stadii de planificare pentru implementarea vizei pentru nomazi digitali, aproximează că vor fi aduşi peste 140 mil. dolari în economia naţională doar până în anul 2023.  „Să nu uităm de ideea că aceşti nomazi digitali vor fi încurajaţi să îşi creeze aici start-up-uri, lucru pe care l-am văzut deja că se întâmplă. În Estonia, prin programul de e-residency, au fost înfiinţate mai mult de 12.000 de companii în ultimul an. România are un potenţial turistic uriaş şi are potenţialul de a fi unul dintre statele principale de atragere a acestor nomazi digitali. Am preluat modelul din Croaţia. Tot procesul de obţinere a vizei, de obţinere a permisului de şedere, toate celelalte reglementări se vor aplica exact aşa cum există în momentul de faţă”, explică Diana Buzoianu.

Nomazii digitali nu vor avea un beneficiu fiscal în România, însă proiectul de lege îşi propune ca aceştia să nu fie taxaţi dublu, adică şi în România şi în statul din care îşi produc veniturile. Mai mult, nu se face diferenţa între tipurile de angajaţi care pot aplica pentru o astfel de viză, toţi cei care pot lucra de la distanţă se pot încadra, după cum a spus Diana Buzoianu. „Există studii care arată deja că undeva la peste 40% din angajaţii din SUA lucrează de la distanţă. Contextul creat de COVID-19 este unul care a favorizat şi a crescut foarte mult trendul de lucru de la distanţă, deci avem toate premisele necesare să credem că acest trend este unul care va scădea după ce vom ieşi din pandemie, dar nu ne vom întoarce la ceea ce a fost înainte pentru că deja investesc în ideea de lucru de la distanţă. Vom depune proiectul de lege imediat după vacanţa de Paşti şi de acolo va urma procesul legislativ”, a concluzionat ea. Ciprian Teleman, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, a explicat că nomazii digitali vor avea posibilitatea să lucreze până la doi ani în România şi că unul dintre lucrurile esenţiale pentru aceşti nomazi va fi asigurarea unei bune conectivităţi la internet. „Este un lucru care aduce România în lumea modernă, unul dintre acele lucruri mici care sunt aşteptate. Nomazii digitali vor avea posibilitatea să lucreze până la doi ani în România. Unul dintre lucrurile esenţiale pentru aceşti nomazi va fi asigurarea conectivităţii la un standard de minimum 100 mb pe secundă, cu acoperire de 99% din teritoriul naţional. Din punct de vedere economic, acest lucru va ridica valoarea teritoriului, iar pe de altă parte creează condiţii pentru ca aceşti nomazi digitali să aleagă locuri unde nu există aglomeraţie, nu există poluare şi unde au facilităţi uzuale la îndemână, în proximitate.  Este a doua mare direcţie de reformă pe care am prins-o în PNRR”, a spus el în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă. Ministrul se aşteaptă ca unii dintre angajaţii străini care vor veni să lucreze din România să înfiinţeze şi start-up-uri în ţară, la un moment dat. „Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în alte ţări, dintre aceşti nomazi digitali, unii au înfiinţat start-up-uri în ţările în care au lucrat pentru o perioadă. Dat fiind faptul că fiscalitatea din România este foarte atrăgătoare, ne aşteptăm şi start-up-uri, la un moment dat. Prin acest proiect, recunoaştem că există nomazii digitali”, afirmă el.

Elena Antoneac, CEO al Xpath Global

„Dacă strategia de atragere de talente este făcută cu cap, în afara creşterii PIB-ului, deoarece toţi aceşti angajaţi care vor locui pe teritoriul României vor cumpăra din România, vor cheltui în România, ţara noastră poate căpăta şi foarte multă notorietate în zona de atragere de talente, care pot să conducă la înflorirea multor comunităţi locale.”


Andreea Gheorghe, regional manager Romania şi Moldova, Nestlers

„Un client al nostru a făcut o simulare de calcul şi, dacă în anul 2019 ar fi lucrat din România, ar fi avut o economie de peste

20.000 euro din diferenţa de impozit pe venit. Dacă ne dorim să atragem cât mai mulţi angajaţi care să lucreze remote, este important să revizuim legislaţia care se referă la regimul străinilor în România.”


Ciprian Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării

„Este un lucru care aduce România în lumea modernă. Nomazii digitali vor avea posibilitatea să lucreze până la doi ani în România. Unul dintre lucrurile esenţiale pentru aceşti nomazi va fi asigurarea conectivităţii la un standard de minimum 100 mb pe secundă, cu acoperire de 99% din teritoriul naţional.”


Diana Buzoianu, parlamentar PLUS

„Dacă România va reuşi să promoveze acest instrument -, viza pentru nomazii digitali -  şi vom reuşi să atragem doar 2.000 de nomazi digitali anual, care ar veni să cheltuie în medie 2.000 de euro lunar, la finalul unui an vorbim despre aproape 50 mil. euro aduşi în economia naţională.”

Urmărește Business Magazin

Aleph Story. De ce sunt mici salariile atât de mici în România?

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.