Conversaţia despre viitorul muncii a trecut, în doar câţiva ani, prin toate etapele clasice ale unei transformări majore evoluând de la entuziasm, supraestimare şi confuzie până la maturizare. Astăzi, spune Alexandru Luchian Constantinescu, fondator şi CEO, Life in Codes, organizaţiile nu mai caută răspunsuri teoretice, ci rezultate concrete. Iar Work Evolution Summit 2026, eveniment aflat la a treia ediţie, marchează acest moment de maturizare.

Dacă în 2024, atunci când a avut prima ediţie a evenimentului Life in Codes, companiile încercau să înţeleagă cum să navigheze într-un ecosistem tot mai complex de instrumente digitale, în prezent concentrarea s-a mutat către eficienţă şi rezultate măsurabile. Alexandru Luchian Constantinescu, fondator şi CEO Life in Codes, companie care furnizează organizaţiilor soluţii software avansate pentru optimizarea colaborării şi eficienţei echipelor, descrie această evoluţie ca pe o maturizare firească a pieţei. La prima ediţie, spune el, observa un paradox clar în organizaţii: „Companiile aveau multe instrumente şi aplicaţii, dar echipele şi modul de lucru rămâneau fragmentate”. Datele confirmau această realitate – aproximativ 25% din timpul de lucru se pierdea căutând informaţii, iar jumătate dintre angajaţi ajungeau să dubleze munca fără să ştie unii de alţii.

Un an mai târziu, la ediţia din 2025, conversaţia s-a mutat către relaţia dintre oameni şi inteligenţa artificială. Liderii prezenţi au început să înţeleagă că acest parteneriat nu este despre control, ci despre sens şi eficienţă. „Vizibilitatea nu înseamnă control”, subliniază Alex Constantinescu, punctând că rolul leadershipului este să construiască o cultură în care tehnologia susţine oamenii, nu îi supraveghează.

Astăzi, în 2026, această conversaţie a ajuns într-un punct de claritate rar întâlnit în transformările tehnologice. „Nu mai există întrebarea «ar trebui să adoptăm AI?», ci «cum măsurăm dacă funcţionează pentru echipa noastră?»”, explică el. Tocmai această schimbare de perspectivă stă la baza agendei Work Evolution Summit din acest an, construită în jurul unor teme precum Intelligent Service Experience, Teamwork and AI Agents, Connected Knowledge şi Strategy and Execution. Evenimentul îşi propune să meargă dincolo de inspiraţie şi să ofere soluţii aplicabile imediat. Participanţii vin nu doar pentru idei, ci pentru decizii pe care le pot implementa chiar din a doua zi. Prezenţa lui Sven Peters, AI evangelist Atlassian, pentru prima dată în România, aduce şi mai multă consistenţă practică, prin exemple concrete de implementare a agenţilor AI în organizaţii.Dincolo de tendinţe şi tehnologii, mesajul central al summitului este unul surprinzător de simplu: progresul nu vine din strategii complexe, ci din decizii concrete. Alex Constantinescu recomandă liderilor să înceapă cu un singur proces clar definit şi să îl automatizeze complet în 90 de zile. „Nu vorbim despre proiecte cu 15 stakeholderi sau roadmap-uri complicate, ci despre un flux real de lucru, măsurabil”, explică el, insistând că impactul apare acolo unde există claritate şi disciplină.

Această abordare reflectă şi una dintre cele mai importante schimbări aduse de AI în companii. Transformarea nu este una spectaculoasă, de tip science-fiction, ci una profund practică. „Nu vedem o revoluţie vizibilă, ci comprimarea timpului dintre idee şi execuţie”, spune Alex Constantinescu. Practic, AI elimină munca fără valoare dintre aceste două momente, eliberând timp pentru ceea ce contează cu adevărat. În acest context, dezbaterea despre înlocuirea oamenilor de către AI devine secundară. „Procentele de 20–40% nu înseamnă oameni care dispar, ci timp eliberat din sarcini repetitive”, explică el. Diferenţa este esenţială: organizaţiile performante nu reduc echipele, ci le transformă, mutând focusul de la execuţie la decizie şi judecată.

Această schimbare se vede deja în activităţile care se transformă cel mai rapid. În customer service, agenţii AI pot prelua trierea şi redactarea răspunsurilor iniţiale. În zona de knowledge work, căutarea şi conectarea informaţiilor, care ocupa până la un sfert din timpul de lucru, se realizează acum în câteva secunde. Iar în dezvoltare, primele versiuni de cod sau documentaţie sunt generate automat, lăsând oamenilor rolul de validare şi rafinare. Cu toate acestea, una dintre cele mai mari confuzii din piaţă rămâne legată de modul în care este înţeles AI. „Companiile văd aceste procente ca pe un semnal de înlocuire, nu de optimizare”, explică acesta. În realitate, succesul vine din colaborarea dintre oameni şi tehnologie, nu din competiţia dintre ele. În acest sens, ideea unui AI complet autonom rămâne, cel puţin deocamdată, un mit. Orice sistem are nevoie de context, guvernanţă şi calibrare continuă – elemente care nu pot fi oferite decât de oameni. „AI este un coechipier foarte bun, dar un coechipier care are nevoie de supervizor”, explică el, subliniind apariţia unui nou rol în organizaţii, la intersecţia dintre IT, operaţiuni şi leadership.

Pentru companiile din România, acest moment reprezintă atât un risc, cât şi o oportunitate. Deşi nivelul de adopţie este încă sub media globală, această întârziere permite unor organizaţii să sară peste etape întregi şi să construiască direct pe tehnologii de ultimă generaţie. „Am văzut echipe care au economisit un an de tranziţie pornind direct cu agenţi AI integraţi”, punctează Alex Constantinescu. Diferenţa dintre companiile care reuşesc şi cele care rămân blocate este, din nou, una de abordare. Cele performante aleg
un flux concret, desemnează responsabilităţi clare şi măsoară rezultatele de la început. Celelalte rămân în zona de testare, fără indicatori de succes şi fără vizibilitate reală asupra impactului. În final, dincolo de procese şi tehnologii, transformarea este una profund umană. Rolul angajatului se schimbă de la execuţie la mediere şi antrenare. „Când le dai oamenilor buni timpul înapoi, încep să lucreze la ceea ce au fost angajaţi să facă”, punctează el, subliniind că productivitatea reală vine din sens, nu din presiune. Work Evolution Summit 2026 devine, astfel, mai mult decât un eveniment despre viitorul muncii. Este un punct de inflexiune în care organizaţiile încep să trateze AI nu ca pe o promisiune, ci ca pe un instrument de business, cu rezultate concrete şi măsurabile.