Munca + munca + munca = PIB

Autor: Crenguta Nicolae Postat la 02 martie 2011 14 afişări

Trei lucruri ne trebuie ca sa relansam economia – "sa stimulam munca, sa stimulam munca si sa stimulam munca". Afirmatia cu parafraza de Moromete glumet a guvernatorului BNR a facut cu atat mai multe valuri cu cat ea s-a asociat cu o alta, de data aceasta cat se poate de tehnica, anume ca relansarea economiei prin stimularea consumului e o idee proasta.

Cum se poate, asadar, sa spuna Mugur Isarescu ca trebuie sa muncim, dar nu si sa consumam? Oare criza n-a strand deja surubul, obligand angajatorii sa scada salariile si sa creasca numarul orelor de lucru pentru angajat, nemaivorbind ca se pregateste Codul Muncii cel nou, iar presedintele Basescu spune ca UE a ramas in urma SUA la competitivitate fiindca aici se munceste cu cinci saptamani mai putin? Si oare nu toti analistii, oamenii de afaceri si bancherii mizeaza anul acesta pe consum ca parghie de relansare a economiei, fiindca s-a vazut ca singure exporturile nu pot scoate Romania din recesiune? Ba chiar si premierul Emil Boc ii critica, de curand, pe cetateni ca din cauza "nihilismului" indus de televiziuni, nu se indeamna sa cheltuiasca si "sa dea drumul la partea de consum", dar in schimb economisesc tot mai mult la banca?

In realitate, guvernatorul BNR n-a facut decat sa reia in termeni cat se poate de eufemistici concluziile tuturor analizelor statistice, romanesti si straine, care raporteaza situatia economica si demografica a Romaniei la criteriile UE si ale pietelor financiare creditoare in functie de care o tara din aceasta parte a lumii este apreciata sau nu ca destinatie dezirabila pentru investitii si ca debitor solvabil. Anul trecut, bancherul central spunea in esenta aceleasi lucruri, insa termenii de deficit fiscal sau dezechilibru structural nu pareau publicului sa se refere la niste lucruri care privesc in mod urgent si direct pe toata lumea, mai ales ca reducerile de cheltuieli facute de stat si marirea TVA ca inlocuitor pentru scaderea pensiilor au ajuns sa-si faca simtit efectul, material si electoral, abia in ultimele luni ale anului. Acum insa, acest efect material si electoral e in plina manifestare, iar el e tinta declaratiilor despre munca si consum venite de la BNR.

"Stimularea consumului e o teza periculoasa, pentru ca are o baza sociala si politica: sunt 5 milioane de pensionari si numai 4 milioane de angajati, iar partidele se bat pentru ei. Cum se castiga alegerile, daca nu cu cei 5 milioane de pensionari?", spune Isarescu. "Din punct de vedere financiar, se pot gasi solutii de tranzitie, un 'bridge', dar pe termen lung nu exista solutii daca nu ajungi macar sa ai un raport de egalitate, 5 milioane cu 5 milioane. Avem o problema fizica mare cu aceasta disproportie, si din pacate nu exista suficienti economisti care sa spuna ca nu se poate majora consumul si ca am fi sanctionati chiar din faza de intentie, inainte sa ajungem sa stimulam consumul." Daca mai e nevoie, sa precizam ca ideea de consum nu se refera aici in primul rand la cheltuielile de consum ca atare, reflectate in retail si servicii, ci la consumul social, care include majorarile de salarii, de pensii si toate formele de asistenta sociala asigurate de la buget. Cat despre cine anume ne-ar sanctiona, exemplul Greciei, silita sa apeleze la FMI pentru ca nu mai avea acces la pietele financiare care sa-i finanteze deficitele, e cunoscut deja de toata lumea.

La ora actuala, acest pericol in sine a fost depasit: faptul ca presedintele UE, Herman van Rompuy, sau Jeffrey Franks de la FMI lauda Guvernul pentru stabilizarea economiei inseamna, pe de o parte, un mesaj adresat pietelor ca Romania e un loc sigur pentru investitii si un debitor care nu risca sa ajunga insolvabil din cauza larghetei bugetare, pe de alta parte un suspin de usurare pentru sine ca nu au a se confrunta in Est cu inca o situatie exploziva din punctul de vedere al deficitelor. Ce inseamna stabilizare? "Criza a grabit ajustarea deficitului de cont curent de la 13-14% in 2007-2008 la circa 6%, pentru ca ne-a constrans sa ne adaptam cererea la finantarea externa redusa", spune guvernatorul. Adica toate sursele care generau inainte cresterea s-au redus: creditarea, importurile, transferurile de la lucratorii din strainatate si investitiile straine, concentrate si acelea in bunuri nevandabile la export (imobiliare si "Carrefour-uri prea multe"). Ca urmare, statul si-a redus cheltuielile, a marit TVA si a incercat sa mareasca baza de impozitare, in conditiile in care populatia neocupata a ramas insa tot aceeasi (cu exceptia "iesirilor din sistem" ale pensionarilor pe cale naturala), iar populatia activa s-a redus prin emigrare si prin falimentele angajatorilor.

Cu ce se pot inlocui acum sursele fostei cresteri? "Sumele aflate la dispozitia autoritatilor pentru investitii sunt insuficiente pentru a compensa reducerea consumului privat; cresterea va veni in urma investitiilor in capacitatile productive ale companiilor, de aceea este important ca statul sa gaseasca modalitati de incurajare a investitiilor", raspunde Melania Hancila, director de cercetare si strategie al Volksbank Romania. "Motorul cresterii in 2011 va fi reprezentat de exporturi si productia industriala, in masura in care se va realiza o imbunatatire a cererii pe pietele externe. In aceeasi masura, cheia relansarii pe baze durabile este atragerea investitiilor straine directe", declara Georgiana Constantinescu, analist al Credit Europe Bank. "Motorul cresterii ar fi bine sa fie investitiile, insa va fi consumul acompaniat de exporturi si investitii", afirma Florian Libocor, economist-sef al BRD-SocGen.

Asadar, consumul nu iese din calcul, cum e si firesc, insa investitiile, iarasi firesc, raman solutia privilegiata. Iar aici intra in calcul "munca" lui Isarescu, adica toate conditiile care atrag investitorii sa creeze locuri de munca. In lista de masuri de relansare propuse toamna trecuta de Consiliul Investitorilor Straini figureaza amendarea legislatiei muncii "spre a o face mai flexibila si mai adecvata cu schimbarile in mediul economic, permitand angajarea fara constrangeri", un program de parteneriate public-privat pentru investitii de infrastructura, ca si restructurarea si privatizarea companiilor de stat, stiind ca investitorii straini n-au apreciat niciodata concurenta de stat, mai ales in energie si utilitati.

Cat priveste ceea ce putea face statul cu resursele sale astfel incat sa incurajeze si antreprenorii romani, un bilant l-a facut tot saptamana trecuta Andreea Paul-Vass, consilier al prim-ministrului, cand a spus ca in ultimii doi ani s-au creat 5.370 de locuri de munca din efectul ajutoarelor de stat pentru investitiile mari, 330.000 din ajutoarele pentru IMM si 1.000 din cele pentru firmele mici, iar "ordonanta tinerilor", care presupune cofinantarea de la stat a proiectelor de afaceri, ar urma sa creeze alte 2.500 de locuri de munca. E putin? Da, raspund oamenii de afaceri care reclama scaderea fiscalitatii. Premierul Boc a promis o reducere a CAS in a doua jumatate a anului. Se poate mai devreme? "N-are niciun sens s-o scazi acum, daca la anul o sa fii nevoit s-o cresti din nou", raspunde Mugur Isarescu, aducand aminte ca statul si-a luat obligatia fata de UE si FMI sa reduca deficitul bugetar la 4,4% din PIB, iar atata vreme cat economia nu creste, orice taieri de taxe inseamna ratarea tintei de deficit.

Asa arata deci realitatea de la care pleaca Romania anului 2011. Evident ca ar fi mai placut sa nu depindem nici de investitii straine, nici de credite din afara, nici de cerintele UE si nici de ale FMI, insa realitatea e alta si trebuie luata ca atare, neexistand alternativa la ea nici in forma capitalului autohton, nici in forma unei oferte suficient de mari de bunuri si servicii romanesti care sa ia locul consumului "nesanatos" de import. Singura alternativa, partiala, sunt fondurile europene, daca absorbtia lor va putea fi in sfarsit marita. Incolo, orice discutie care sare peste munca si promite consum e simpla vorbarie electorala.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe comedymall.ro

/analize/munca-munca-munca-pib-8019333
8019333
comments powered by Disqus
Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu } Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu }

Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space – observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourile din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, iar glumele „colegului de bancă'' au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?

vezi continuarea
ZF.ro
Pandemia aduce schimbări gigant. Era mall-urilor a apus? Pandemia aduce schimbări gigant. Era mall-urilor a apus?
O nouă descoperire schimbă ce ştim despre coronavirus: cum se transmite de fapt virusul
Mediafax
Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus
Top 10 ţări care îşi vor reveni cel mai rapid la finalul pandemiei de coronavirus, potrivit analiştilor
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Experimentul electoral a început. Ordonanța care răstoarnă logica alegerilor a intrat în linie dreaptă Experimentul electoral a început. Ordonanța care răstoarnă logica alegerilor a intrat în linie dreaptă
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo... COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo...
Dr. Tudor Ciuhodaru atentioneaza ca virusul (Covid-19) rezista minim 30 de minute in aer dupa eliminarea sursei infectiei si peste cinci zile pe piele

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.