Tot timpul m-am uitat fascinat la întâlnirile, mai precis la dineurile de la Casa Albă, relatate prin imagini foto şi video, unde preşedinţii americani, toţi preşedinţii, fără excepţie, erau îmbrăcaţi în tuxedo sau smoking, la papion negru, la fel ca şi invitaţii lor, fie că erau alţi preşedinţi sau lideri politici, fie că erau lideri din business, bancheri, mari antreprenori sau directorii marilor companii din America. Elita politică, economică, financiară şi de business, elita de entertainment a Americii stătea la aceeaşi masă şi nu era o întâlnire ascunsă, ci la vedere, ca să fie văzuţi că sunt acolo. Cu acest setup, îmbrăcaţi în tuxedo, smoking şi papion, americanii conduc lumea. În România am făcut progrese, lumea economică, de business, financiară a făcut progrese remarcabile în ultimele decenii, am ars câţiva ani, un secol. Dacă lumea economică, financiară şi de business a făcut progrese, am un semn de întrebare dacă lumea politică a progresat sau a regresat în ultimii ani, comparativ cu liderii politici de acum ceva timp, care s-au luptat să intre în UE şi NATO, să ne integrăm în lumea occidentală. Dar, în ciuda progreselor, cred că elita noastră, şi politică şi de business, a rămas la „trening”, nu am reuşit să trecem la tuxedo şi papion, cămaşă albă impecabilă, butoni, pantofi lustruiţi impecabil, ciorapi negri.

Poate de aia se vând mai multe treninguri decât costume negre şi papioane. Nu-mi amintesc vreo poză cu vreun preşedinte de-al nostru, cu vreun premier, că am avut destul de mulţi, care să stea la aceeaşi masă, la acelaşi dinner, îmbrăcaţi ca elita americană şi să discute încotro să ducă România, încotro să meargă economia, care sunt marile puncte ale societăţii care trebuie atinse. Noi încă am rămas la întâlnirile de la „grătar”, cea mai primitivă formă de dinner, în şlapi şi trening, tricou mulat pe corp, negru, şi cu sticla de bere alături. În continuare, fiecare este pe cont propriu, companiile, antreprenorii, liderii din business se mândresc cu faptul că nu fac afaceri cu statul, în timp ce politicienii se uită cu ciudă la cei din business, gratulându-i în discursuri cu apelativul „mediul privat”, de-abia aşteptând ca aceştia să ajungă la mâna lor când trebuie să obţină o aprobare, o autorizaţie, când trebuie să facă un proiect. Companiile, antreprenorii, oamenii de afaceri, luaţi-i cum vreţi, încearcă să se descurce pe cont propriu, încearcă să-şi rezolve situaţiile într-un mod individual, nu au o privire de ansamblu asupra economiei, asupra modului în care trebuie să se facă politică şi nu înţeleg cum de societatea, oamenii din jurul lor, angajaţii, politicienii votează cum votează, discută cum discută etc. Ca să nu mai vorbim de clasa politică, care se uită la „mediul privat” ca la o vacă de muls care trebuie să plătească taxe şi impozite pe care ei, ulterior, să le împartă. Liderii din business fug de politică, toată lumea are păreri şi comentarii despre ce ar trebui să facă politicienii, ce decizii ar trebui să ia, dar nimeni nu vrea să fie el în politică, niciun lider din business nu ar vrea să fie el care să conducă, într-un mod public, din punct de vedere politic, România. Toţi vor să conducă din spate. Dacă în America clasa politică, atât republicanii, cât şi democraţii, merg de mână cu liderii din business pentru a face business, pentru a dezvolta economia americană, pentru a cuceri lumea, şi asta în văzul tuturor, la noi, atât liderii politici, cât şi liderii din business se feresc să fie văzuţi împreună, se feresc să se ştie că s-au întâlnit, de teamă să nu vină DNA sau DIICOT peste ei, că se face trafic de influenţă. România a ajuns acum cu spatele la zid din punct de vedere economic, suntem într-un blocaj pe scena politică, retorica naţionalistă câştigă teren, economia nu mai creşte, businessurile încep să scadă, atât angajaţii, cât şi patronii sunt nemulţumiţi de scăderea puterii de cumpărare şi furioşi că nu mai merg vânzările, că nu mai merg afacerile. Deschiderea către lumea occidentală din punct de vedere politic, intrarea în NATO şi Uniunea Europeană, multinaţionalele şi băncile străine, cu ajutorul cărora am crescut şi pe cont propriu, ne-au adus până aici, dar, din păcate, nu am reuşit să trecem de la trening, şlapi şi grătar la tuxedo, papion şi pantofi negri bine lustruiţi. Ca să vadă cum ieşim din acest blocaj în care ne-am băgat singuri, preşedintele Nicuşor Dan, premierul care va veni la Palatul Victoria ar trebui să invite marile companii care operează în România, atât cele româneşti, cât şi multinaţionalele, băncile, liderii din business la un dinner îmbrăcaţi la papion, în care să găsească nişte răspunsuri la întrebările pe care şi le pun oamenii – încotro se duce economia, încotro se duce societatea, încotro se duce ţara.   

(cristian.hostiuc@zf.ro)