Am sărbătorit recent gala „100 tineri manageri de top” şi, ca de fiecare dată, ne-am încărcat cu energia celor care îşi încep cariera sau se află în punctul culminant al acesteia. E ceva contagios în optimismul şi curajul celor care încă simt că au tot timpul din lume şi e cumva şi puţină nostalgie în discuţia cu un tânăr de 24 de ani care îşi povesteşte cu entuziasm şi emoţie planurile de carieră – cred că toţi cei prezenţi acolo ne-am proiectat puţin în trecut odată cu povestea lui. Şi totuşi, în mod paradoxal, după o seară dedicată viitorului mi-a rămas în minte altceva. Una dintre „tinerele veterane” ale generaţiei care a apărut în ediţiile de început ale anuarului le-a dat un sfat celor mai tineri: „Faceţi tot ce vă propuneţi până la 40 de ani, pentru că de atunci încolo energia începe să scadă”. Pentru că mă apropii şi eu de această vârstă şi, deşi ştiu că există o doză de adevăr biologic, mă întristează că pare să existe şi un adevăr profesional în asta.  Uneori, ai impresia că nu doar energia scade, ci şi răbdarea pieţei cu tine. Pare că şi angajatorii cred asta. Foarte greu un om îşi mai găseşte un job la 45 de ani şi aproape imposibil la 50, dacă a rămas fără locul de muncă după două decenii petrecute în aceeaşi companie.

Glumeam zilele trecute cu cineva aflat exact în această situaţie. După 20 de ani în aceeaşi organizaţie, este nevoit să o ia de la capăt. Mi-a spus că, dintre zecile de aplicaţii trimise, a primit doar două răspunsuri. Începuse să creadă că ar trebui să mintă în legătură cu experienţa lui. Eu am glumit: „Pune şi tu 50, but looks like 40”. Am râs amândoi. Dar nu era o glumă prea bună. Pentru că alergăm după longevitate, vorbim despre viaţă sănătoasă, despre faptul că generaţiile noastre vor trăi până la 90 sau chiar 100 de ani şi, de cele mai multe ori, mai bine decât părinţii noştri. Numai că această realitate biologică nu se reflectă încă şi în piaţa muncii, care continuă să privească experienţa cu o doză suspectă de neîncredere. Şi nu este doar o problemă a României. La o conferinţă recentă dedicată viitorului pieţei muncii europene, Ronald Bachmann, profesor la Universitatea din Düsseldorf şi coordonator ştiinţific al proiectului european Horizon, vorbea despre una dintre marile provocări ale următoarelor decenii. „Avem o mare heterogenitate în rândul angajaţilor, iar mobilitatea profesională a lucrătorilor mai în vârstă este mult mai redusă. Dacă ai lucrat în aceeaşi ocupaţie timp de 10, 20 sau 30 de ani, probabilitatea de a schimba profesia este mult mai mică decât în cazul angajaţilor tineri. Iar acest lucru reprezintă o provocare majoră în contextul schimbărilor demografice. Vom avea tot mai mulţi lucrători în vârstă, iar aceştia se confruntă cu provocări specifice în ceea ce priveşte învăţarea pe tot parcursul vieţii.” Când vine vorba despre viitorul muncii, discuţia este dominată aproape exclusiv de inteligenţa artificială, automatizare şi roboţi. Bachmann atrage însă atenţia asupra unei provocări mai puţin spectaculoase, dar poate mai importante: vârsta. În timp ce companiile investesc în tehnologie şi se întreabă ce locuri de muncă vor fi înlocuite de AI, Europa se confruntă cu o schimbare demografică profundă. Populaţia activă îmbătrâneşte, iar organizaţiile vor depinde tot mai mult de oameni care au acumulat zeci de ani de experienţă într-un singur domeniu. Problema este că exact această categorie are cea mai mică disponibilitate de a-şi schimba profesia sau de a dobândi competenţe complet noi. Marea întrebare nu este doar cum pregătim tinerii pentru meseriile viitorului, ci cum îi ajutăm pe cei care au construit industriile ultimelor decenii să rămână relevanţi într-o economie care se schimbă mai repede ca niciodată. În opinia profesorului german, răspunsul stă în învăţare continuă, recalificare şi adaptarea competenţelor pe parcursul întregii vieţi profesionale. Iar aici România va ajunge, mai devreme decât credem, în acelaşi punct. Deficitul de forţă de muncă nu va putea fi acoperit doar de generaţiile noi. Nu vor exista suficienţi tineri care să înlocuiască generaţiile care ies din piaţă. Companiile vor fi obligate să regândească relaţia cu angajaţii seniori. 

Ioana Matei este editor-şef Business Magazin