90% dintre tinerii manageri de top nu văd momentul retragerii din activitate aşa cum este acesta pentru cei deja pensionaţi. Consideră că vor fi implicaţi în proiecte, în mentorat, chiar în business, dar în alt ritm, în care deadline-urile şi presiunea constantă să nu mai dicteze cadenţa vieţii. Dar managerii de top reprezintă doar o felie subţire din populaţia ţării.

Pentru mulţi dintre cei ieşiţi la pensie, retragerea din activitatea profesională înseamnă deopotrivă o reducere a veniturilor, dar şi dificultatea de a se adapta la noul stil de viaţă. Pentru unii este anevoios să-şi găsească utilitatea, chiar dacă au aşteptat cu nerăbdare să încheie capitolul vieţii ca angajaţi. Alţii caută soluţii să-şi rotunjească veniturile. Adeseori vedem în jurul nostru bătrâni care au dificultăţi financiare. Dar chiar şi în cazul lor lucrurile s-au schimbat foarte mult de-a lungul anilor.

Ţin minte cât se poate de clar că prima oară când am ieşit din ţară, cu viză, spre vestul Europei, între lucrurile care m-au surprins cel mai tare a fost faptul că oamenii în vârstă purtau haine noi, la modă. Acest lucru pur şi simplu m-a şocat atunci, fiind absolut obişnuită cu imaginea bătrânilor din ţară, care purtau haine vechi, ponosite.

E lesne de priceput că nu aveau resurse financiare pentru a-şi schimba garderoba în pas cu moda. Acum este (cel mai adesea) greu de atribuit o vârstă unei persoane doar în funcţie de ţinută, care poate fi purtată de orice persoană cu vârste de la – să zicem –
30 de ani până la 70, cu acelaşi aplomb.

Şi asta pentru că odată cu trecerea timpului, cu creşterea nivelului de trai dar şi cu schimbarea mentalităţii, chiar dacă sunt diferenţe între generaţii şi probabil că vor exista mereu, nu este exclus ca milenialii să se îmbrace la fel ca şi odraslele, să asculte aceleaşi piese muzicale, să citească aceleaşi cărţi, să urmărească aceleaşi seriale sau podcasturi ori să meargă la festivaluri împreună. Desigur, nu este o regulă generală, ci o tendinţă. Dar fac pariu că nimeni de-o vârstă cu mine nu va purta batic, la fel ca bunica mea, chiar de-om ajunge la 101 ani.

Odată cu deceniile însă, s-a mai produs un fenomen, al înavuţirii. Anii au adus, pe lângă creşterile salariale şi, implicit, ale nivelului de trai, şi acumularea. În comunism, proprietăţile erau puţine şi nici nu prea puteau fi valorificate. Acum, moştenirile, împroprietăririle aduc plusuri mai mici sau mai mari la capitolul avuţiei personale.

Pătura de mijloc, cu vârste preponderent între 30 şi 50 de ani, are acum mai multă forţă financiară decât predecesorii lor. Iar odată cu înaintarea acestora în vârstă, şi polul puterii financiare va migra odată cu ei. Deopotrivă în rândul publicului comercial general dar şi în cazul Pareto (20% dintre românii cu cele mai mari venituri), media de vârstă creşte: ponderea celor peste 45 de ani este de 50% în cazul Pareto şi 46% în cazul publicului comercial general. „Creşte media de vârstă, dar migrează totodată şi polul banilor, iar dinamicile intergeneraţionale se pot schimba. Ce previziune avem noi legat de aceste date este că tinerii vor fi din ce în ce mai dependenţi de părinţii lor pentru achiziţii majore şi pentru decizii financiare majore. Evident, se schimbă şi perspectiva de business, pentru că pot fi adresate alte tipuri de public pentru produse şi servicii. Segmentul de vârstă cu consumatori de peste 45 de ani sunt tot mai interesanţi şi către acesta ar trebui să ne uităm mai mult de acum înainte când construim strategiile pentru businessurile noastre”, declară Manuela Mancaş, fondatoare, AHA Moments, şi cofondatoare, Pareto Report.

A cincea ediţie a studiului mai arată că persoanele din segmentul Pareto sunt suprareprezentate în rândul celor care locuiesc cu un partener, iar veniturile cumulate stau la baza nivelului lor de trai, mai ridicat decât în cazul celor din publicul general.

Membrii grupului Pareto câştigă de două ori mai mult decât venitul mediu, trăiesc în locuinţe mai mari, cu precădere în oraşe de dimensiune mare, mai arată studiul. Aceste avantaje materiale se corelează însă cu un nivel de educaţie mai înalt, cu locuri de muncă mai bune, dar şi cu faptul că devin părinţi la vârste mai înaintate decât media pe ţară.

Voi ce credeţi că veţi face la vremea pensionării? 

Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef, Business Magazin