Liberty Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic din România, a numit-o pe Aida Crăiţa Nechifor în funcţia de director general, într-un moment în care fostul Sidex traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă: producţia este oprită, compania se află în concordat preventiv, iar două tentative de vânzare a activelor au eşuat.

Schimbarea la vârful companiei a fost decisă de consiliul de administraţie la 29 ianuarie 2026, potrivit documentelor publicate în Monitorul Oficial recent. Ajay Kumar Aggarwal, cetăţean britanic, a fost revocat din poziţia de director general ca urmare a demisiei, iar Aida Crăiţa Nechifor a fost numită pentru un mandat de un an.

Documentul din Monitorul Oficial oferă şi un detaliu mai puţin obişnuit pentru o hotărâre privind schimbarea conducerii unei companii: consiliul de administraţie admite că numirea lui Aggarwal „nu a fost primită conform aşteptărilor de către principalele părţi interesate, Exim Banca Românească şi Guvernul României”. Totodată, documentul precizează că fusese prevăzut ca acesta să renunţe la funcţie „în momentul cel mai potrivit pentru afacere”.

În locul său vine însă un executiv care cunoaşte combinatul de peste două decenii şi care s-a mai aflat la conducerea acestuia.

Aida Nechifor, prima femeie care a condus combinatul de la Galaţi

Aida Nechifor s-a alăturat combinatului în 2001, ca economist, şi a avansat ulterior în poziţii de conducere în vânzări, contabilitate, raportare financiară, planificare şi analiză. A devenit director financiar, iar în mai 2021 a fost numită director general al Liberty Galaţi, fiind prima femeie care a ajuns la conducerea combinatului în cei 55 de ani de istorie de până atunci, potrivit ZF. 

A condus executiv combinatul până în 2023, când a trecut într-o poziţie la nivel european, ca director de risc şi sustenabilitate pentru Liberty Steel Group Europa. În 2025 s-a întors în conducerea financiară a operaţiunilor de la Galaţi, înainte de a reveni acum în poziţia de director general. 

Revenirea sa în fruntea Liberty are loc însă într-un context radical diferit faţă de primul mandat.

Liberty Galaţi a raportat pentru 2024 o cifră de afaceri de 2,12 miliarde de lei, o pierdere netă de 1,62 miliarde de lei şi un număr mediu de 4.902 angajaţi, potrivit datelor financiare menţionate în documentele aferente companiei.

Combinatul a intrat în concordat preventiv în martie 2025, pe fondul dificultăţilor financiare şi al crizei cu care se confruntă industria siderurgică europeană. Situaţia s-a deteriorat ulterior, iar salvarea fostului Sidex a ajuns să fie legată de găsirea unui nou investitor.

La începutul lui 2026, planul prevedea vânzarea activelor printr-o licitaţie internaţională. ZF scria în ianuarie că 13 investitori îşi manifestaseră interesul, printre aceştia numărându-se Galiawa Group din Irak, DeLong Steel din China, JSW şi Jindal din India, KMC Steel din Turcia, Metinvest din Ucraina şi UMB, grupul antreprenorului Dorinel Umbrărescu.Activele au fost scoase oficial la vânzare în februarie, prin administratorii concordatari Euro Insol şi CITR, la un preţ de pornire de peste 700 mil. euro. Prima licitaţie nu a adus însă un cumpărător. 

Planul a fost ulterior modificat, iar Tribunalul Galaţi a aprobat o nouă procedură de valorificare. Preţul pentru combinatul Liberty Galaţi a fost redus la 444 mil. euro, la care se adăugau 18,9 mil. euro pentru Liberty Tubular Products Galaţi. 

Nici reducerea masivă a preţului nu a fost suficientă.

La cea de-a doua licitaţie, organizată pe 19 iunie 2026, niciuna dintre cele cinci companii care cumpăraseră caietul de sarcini nu a depus garanţia necesară participării. Printre cei interesaţi s-au numărat din nou Metinvest şi UMB, scria ZF. 

Astfel, după două licitaţii eşuate, combinatul a rămas fără cumpărător, deşi preţul fusese redus de la aproape 700 mil. euro la 444 mil. euro. ZF scria la finalul lunii iunie că peste 3.000 de angajaţi se aflau în şomaj, iar viitorul uneia dintre cele mai importante platforme industriale din România rămânea incert.

În acest context, revenirea Aidei Nechifor la conducerea executivă înseamnă că unul dintre cele mai dificile mandate din industria românească ajunge din nou în mâinile unui manager crescut chiar în interiorul combinatului. De această dată însă, provocarea nu mai este doar conducerea celui mai mare producător de oţel din România, ci găsirea unei ieşiri pentru o companie aflată în concordat, cu producţia blocată şi fără cumpărător după două licitaţii internaţionale.