Înainte de război era arhitectă şi antreprenoare, proiecta mobilier şi obiecte pentru spaţiile urbane. Astăzi, la numai 34 de ani, Iryna Terekh conduce Fire Point, compania ucraineană care a ajuns unul dintre cei mai importanţi producători privaţi de armament ai ţării şi ale cărei drone cu rază lungă de acţiune sunt folosite pentru lovituri la sute sau chiar peste o mie de kilometri în interiorul Rusiei. Povestea ei este şi povestea unei generaţii de antreprenori ucraineni pe care războiul i-a obligat să îşi schimbe radical meseria.

Cu părul lung prins într-o coadă, îmbrăcată într-un top alb, o jachetă scurtă bej şi jeanşi largi, Iryna Terekh nu seamănă cu imaginea convenţională a unui executiv din industria de apărare. Aşa o descrie AFP într-un portret publicat de RTL Today, realizat în contextul salonului aeronautic Farnborough din Marea Britanie. La 34 de ani, Terekh conduce însă Fire Point, una dintre companiile care au devenit esenţiale pentru capacitatea Ucrainei de a produce local arme cu rază lungă de acţiune. Potrivit AFP, pregătirea ei iniţială nu are aproape nimic de-a face cu industria în care lucrează astăzi: este arhitectă.

Înainte ca invazia Rusiei să îi schimbe viaţa, Terekh lucra în zona de design şi producţie de mobilier urban.

Experienţa sa venea dintr-o lume a arhitecturii, construcţiilor şi designului, nu din industria militară. Tocmai această combinaţie neobişnuită de competenţe avea însă să devină una dintre caracteristicile Fire Point. Compania a fost creată în 2022 de un grup de oameni proveniţi din domenii precum construcţii, arhitectură sau game design, fără experienţă tradiţională în industria de apărare. Obiectivul lor era să găsească o soluţie ucraineană relativ ieftină pentru atacuri la distanţă mare.

Terekh s-a alăturat Fire Point în vara anului 2023. La acel moment, potrivit The Guardian, compania avea numai 18 angajaţi. Misiunea primită iniţial pare aproape modestă în comparaţie cu dimensiunea la care avea să ajungă ulterior businessul: să găsească o modalitate prin care compania să producă aproximativ 30 de drone pe lună.

În numai câţiva ani, dimensiunea operaţiunilor s-a schimbat radical. Fire Point operează în prezent, potrivit The Guardian, 83 de unităţi de producţie în Ucraina şi încă una în Danemarca şi are aproximativ 6.000 de angajaţi, faţă de circa 3.500 la sfârşitul anului trecut. Compania produce drone FP-1 şi FP-2 într-un ritm de sute de unităţi pe zi şi aproximativ 100 de rachete de croazieră Flamingo pe lună.

Saltul este cu atât mai spectaculos dacă este privit prin biografia femeii care conduce acum compania. În doar câţiva ani, Terekh a trecut de la mobilier şi arhitectură la administrarea unei organizaţii industriale cu mii de angajaţi şi zeci de fabrici, într-o industrie în care viteza de dezvoltare nu este determinată doar de competiţie, ci de război.

Fire Point a crescut pornind de la o filosofie diferită de cea a marilor producători tradiţionali de armament: produsele trebuie să poată fi fabricate rapid, în volume mari şi la costuri suficient de mici încât să poată fi folosite la scară. Compania a eliminat din proiectare elementele inutile şi a simplificat producţia, Terekh explicând anterior că echipa a renunţat la tot ceea ce era sofisticat fără să aducă un avantaj real produsului.

Unul dintre rezultatele acestei abordări este drona FP-1. Aceasta are o rază de acţiune de peste 1.600 de kilometri, iar costul unei unităţi este, potrivit datelor comunicate de companie, de ordinul a 55.000-75.000 de dolari. Terekh susţine că aceste drone sunt utilizate inclusiv împotriva rafinăriilor şi depozitelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei.

„Nu ştiu să fi existat vreun atac în profunzime în ultimele luni în care produsele noastre să nu fi fost implicate”, declara Iryna Terekh pentru The Guardian. Potrivit acesteia, armele produse de Fire Point participă, în medie, la între cinci şi 15 atacuri pe zi.

Compania nu s-a oprit însă la drone. Fire Point produce şi Flamingo, o rachetă de croazieră capabilă să transporte o încărcătură de peste o tonă. Potrivit The Guardian, compania produce circa 100 de astfel de rachete pe lună. Terekh estimează costul unei unităţi la puţin sub 600.000 de dolari, semnificativ sub cel al unor rachete occidentale comparabile ca rol.

Una dintre misiunile Flamingo menţionate de The Guardian a presupus un traseu de aproximativ 1.800 de kilometri, din cauza complexităţii rutei de zbor, Terekh descriind-o drept una dintre cele mai lungi distanţe înregistrate într-o misiune cu rachetă de croazieră. Pentru compania care, cu numai trei ani înainte, era practic un start-up, această evoluţie arată viteza neobişnuită cu care s-a dezvoltat industria ucraineană de apărare.

Iar ambiţiile Fire Point merg mai departe. Compania lucrează şi la rachete balistice şi participă la dezvoltarea Freyja, un proiect european care urmăreşte crearea unei noi soluţii de apărare antirachetă.

Pentru Terekh, însă, transformarea Fire Point spune ceva mai amplu despre transformarea economiei ucrainene. Ea vede industria tehnologică şi de apărare drept una dintre modalităţile prin care ţara poate ieşi din război cu o economie diferită de cea cu care a intrat.

„În economia de după război, Ucraina va trebui să fie un exportator de lucruri cu valoare adăugată mare. Nu mai vrem să fim doar grânarul lumii”, declara ea pentru The Guardian.

În spatele uneia dintre companiile care simbolizează această transformare se află astfel o femeie care, înainte de război, nu proiecta drone sau rachete şi nu îşi construise cariera în industria militară. Proiecta spaţii şi mobilier. În 2023 a intrat într-o companie cu 18 oameni şi cu obiectivul de a produce câteva zeci de drone pe lună. Trei ani mai târziu, la numai 34 de ani, conduce o organizaţie cu mii de angajaţi ale cărei produse au devenit o componentă importantă a strategiei Ucrainei de a lovi ţinte aflate adânc pe teritoriul Rusiei.

Sursa foto: LinkedIn