La apogeul său, BlackBerry era atât de popular încât Barack Obama a refuzat să renunţe la telefonul său atunci când a devenit preşedintele Statelor Unite. Telefoanele cu tastatură QWERTY transformaseră comunicaţiile mobile în anii 2000 şi la începutul anilor 2010, devenind accesorii indispensabile pentru oameni de afaceri, politicieni şi celebrităţi. Apoi a venit iPhone-ul, ecranele tactile au cucerit piaţa, iar BlackBerry a părut să devină încă un gigant al tehnologiei rămas în urmă. Numai că, la mai bine de un deceniu de la prăbuşirea businessului său de telefoane, compania canadiană începe să scrie o poveste de revenire, relatează Financial Times. 

BlackBerry a ajuns în primul trimestru al acestui an la o poziţie pozitivă de numerar, un indicator important al stabilităţii financiare şi o performanţă pe care compania nu o mai înregistrase la începutul unui an fiscal din 2017. Revenirea nu are însă aproape nimic de-a face cu telefoanele care au făcut-o celebră. Motoarele noului BlackBerry sunt QNX, sistemul său de operare folosit în industria auto şi în alte domenii tehnologice, şi Secusmart, software-ul de criptare utilizat de guverne şi unele dintre cele mai mari instituţii financiare ale lumii. 

„QNX is on fire”, spune John Giamatteo, CEO al BlackBerry din decembrie 2023, într-un interviu acordat FT din sediul companiei din Waterloo, Canada, aflat la aproximativ 115 kilometri vest de Toronto – locul în care BlackBerry şi-a construit primul telefon.

Compania, spune el, a trecut de la perioada de transformare la una de creştere. 

Este o imagine greu de asociat cu ceea ce s-a întâmplat în urmă cu aproximativ 15 ani. BlackBerry fusese unul dintre simbolurile revoluţiei mobile. Telefoanele sale deveniseră atât de addictive încât primiseră porecla „CrackBerry”. Brad Pitt şi Angelina Jolie se numărau printre utilizatorii celebri ai dispozitivelor, iar pentru o întreagă generaţie de profesionişti posibilitatea de a trimite e-mailuri de oriunde transformase BlackBerry într-un instrument aproape obligatoriu.

Apariţia iPhone-ului şi ascensiunea smartphone-urilor cu touchscreen şi ecosisteme de aplicaţii au schimbat însă piaţa. BlackBerry nu a reuşit să ţină pasul cu Apple, Samsung şi Google. În cele din urmă, în 2016, compania a încetat să mai producă telefoane şi şi-a mutat atenţia către software şi servicii pentru companii. 

Pariul de 200 de milioane de dolari care a salvat BlackBerry

În mod ironic, unele dintre deciziile care aveau să salveze compania au fost luate tocmai în perioada în care businessul telefoanelor începea să intre în declin.

În 2010, Research In Motion – numele sub care era cunoscută atunci compania – a cumpărat QNX pentru aproximativ 200 de milioane de dolari. Patru ani mai târziu a achiziţionat compania germană Secusmart, specializată în securitatea comunicaţiilor.

Astăzi, aceste două achiziţii reprezintă nucleul noului BlackBerry. QNX generează singur aproximativ jumătate din veniturile companiei, potrivit Financial Times. 

Jim Balsillie, fost co-CEO al BlackBerry, care a părăsit compania în 2012 şi a fost cândva unul dintre cei mai mari acţionari ai acesteia, spune că este bucuros să vadă revenirea companiei. Achiziţia QNX, recunoaşte el acum, a funcţionat.

QNX nu este însă un produs pe care consumatorii îl văd. Spre deosebire de telefonul BlackBerry, nu îl scoţi din buzunar şi nu îi recunoşti logo-ul. Software-ul operează în fundal, în automobile, roboţi, echipamente medicale, sisteme din industria aerospaţială şi de apărare.

Iar acesta este paradoxul noului BlackBerry: compania este mult mai puţin vizibilă decât în urmă cu 15-20 de ani, dar tehnologia sa continuă să fie prezentă în viaţa de zi cu zi a milioane de oameni.

„Aproape fiecare producător auto din lume foloseşte BlackBerry”, spune Giamatteo. CEO-ul adaugă că firma observă o adopţie tot mai mare a tehnologiei sale în viitoarele generaţii de automobile dezvoltate în China, Europa şi America de Nord. 

De la telefonul lui Obama la software-ul din maşini

BlackBerry este, desigur, mult mai mică decât în perioada sa de glorie. La apogeu, compania ajunsese la o valoare de aproximativ 83 de miliarde de dolari şi controla circa 20% din piaţa globală a telefoanelor mobile.

Astăzi, capitalizarea bursieră este de aproximativ 5,2 miliarde de dolari. Dar investitorii încep din nou să privească firma cu interes. Acţiunile BlackBerry au crescut cu aproximativ 150% în ultimul an, iar în ziua publicării rezultatelor financiare din iunie au avansat cu circa 20%. 

Şi cealaltă achiziţie importantă făcută în urmă cu mai bine de un deceniu începe să capete o relevanţă neaşteptată. Secusmart furnizează servicii criptate pentru voce, text şi mesagerie la standarde NATO pentru 20 de guverne. Într-o perioadă în care tensiunile geopolitice determină statele să îşi majoreze bugetele pentru apărare şi securitate, achiziţia din 2014 pare astăzi mult mai importantă decât arăta la momentul respectiv. 

Kevin Michaluk, antreprenorul canadian devenit cunoscut drept „CrackBerry Kevin”, consideră chiar că BlackBerry este astăzi mai importantă strategic decât atunci când producea telefoane.

Compania este mai puţin vizibilă, dar tehnologia ei este mai adânc integrată în economia modernă, este ideea transmisă de acesta pentru FT. Iar asemenea reveniri sunt rare în industria tehnologiei. Mult timp, investitorii au evaluat BlackBerry prin prisma a ceea ce fusese cândva. Acum, spune Michaluk, încep să o evalueze după ceea ce este în prezent. 

Următorul pariu: inteligenţa artificială şi roboţii

Transformarea BlackBerry seamănă cu cea a unui alt gigant al telefoanelor mobile care părea condamnat la dispariţie: Nokia. Compania finlandeză şi-a găsit o nouă viaţă în infrastructura necesară serviciilor cloud şi centrelor de date, iar Nvidia a anunţat în octombrie anul trecut că intenţionează să investească un miliard de dolari în grupul finlandez.

BlackBerry încearcă acum să îşi găsească locul şi în următorul mare val tehnologic. Compania şi-a extins în acest an parteneriatul cu Nvidia în zona de „physical AI”, furnizând QNX pentru roboţi autonomi, umanoizi şi chirurgicali, imagistică medicală şi automatizare industrială. 

Scott Morrison, fondator şi chief investment officer al Wealhouse Capital din Toronto, consideră că deciziile luate de BlackBerry în urmă cu decenii au împiedicat compania să ajungă în faliment şi să dispară.

Revenirea nu poate fi pusă pur şi simplu pe seama norocului, spune el. În cazul BlackBerry, compania şi-a creat singură o parte din acest noroc prin achiziţiile şi pariurile făcute înainte ca vechiul său business să se prăbuşească. 

BlackBerry nu mai este, aşadar, compania telefonului cu tastatură pe care milioane de oameni îl ţineau permanent în mână. Şi probabil tocmai aceasta este explicaţia supravieţuirii sale. În loc să încerce la nesfârşit să recâştige o piaţă a smartphone-urilor pe care o pierduse, compania a renunţat la produsul care îi definise identitatea şi s-a mutat în spatele ecranelor – în software-ul automobilelor, comunicaţiile criptate, robotică şi inteligenţă artificială.

Iar la zece ani după ce a renunţat la telefoane, BlackBerry începe din nou să crească. Numai că milioane de oameni folosesc acum tehnologia companiei fără să ştie că folosesc BlackBerry.