La o aruncătură de băţ de staţia de metrou din Pipera se află fabrica JTI, care a devenit neîncăpătoare pentru planurile de producţie ale companiei. Soluţia? O unitate mai mare, cu o suprafaţă de 70.000 mp, la 15 km de Bucureşti, în Ştefăneştii de Jos. Cu un buget de 300 de milioane de euro, compania plănuieşte să finalizeze investiţia anul viitor, iar producţia va fi relocată treptat.

Aceasta este una dintre cele mai mari investiţii realizate de JTI în România. Reflectă încrederea pe termen lung  în această ţară, în infrastructura sa şi în calitatea forţei de muncă. România reprezintă o piaţă cheie pentru compania noastră, fiind un hub industrial important în Europa. În prezent, aproape 1.600 de angajaţi lucrează pentru JTI în România, în fabrică, sediul central, birourile de vânzări şi în Global IT Hub”, a spus Gabriella Offeddu, director general al JTI România, Moldova şi Bulgaria, la deschiderea conferinţei de presă, imediat după un scurt material video care a prezentat evoluţia companiei în România. Ea a preluat rolul actual la începutul acestui an şi are peste 20 de ani de experienţă la nivel internaţional, de la Milano şi Paris la New York şi Tokio. Gabriella Offeddu şi-a construit parcursul profesional în cadrul JTI din 2017, începând la Geneva, şi are un MBA de la Univesity of Birmingham (Marea Britanie).

Klaus-Walter Thul, Factory Lead în cadrul JTI România, spune despre noua unitate de producţie că va fi „lighthouse” în ceea ce priveşte procesele, echipamentele şi eficienţa energetică, dar şi în ceea ce priveşte designul de ultimă generaţie. „Peste 70% din producţia realizată în România este exportată către aproximativ 70 de pieţe din întreaga lume. Fabrica noastră actuală se află în topul unităţilor JTI cu cele mai bune rezultate, având la bază excelenţa operaţională şi îmbunătăţirea continuă”, afirmă directorul fabricii. Potrivit acestuia, acest lucru demonstrează expertiza, fiabilitatea şi performanţa echipelor companiei. „Noua fabrică va avea o suprafaţă de circa 70.000 de metri pătraţi şi va integra echipamente şi tehnologii avansate, precum şi procese de producţie extrem de eficiente, deschizând oportunităţi pentru dezvoltarea pe viitor”, susţine Klaus-Walter Thul. Amprenta de producţie a JTI se întinde în 28 de ţări, cu 39 de unităţi de producţie a tutunului.

„Privind spre viitor, odată ce fabrica va deveni operaţională, o vom gestiona conform standardelor globale de siguranţă ale JTI. În ceea ce priveşte sustenabilitatea, unitatea noastră de clasă mondială va funcţiona 100% pe energie regenerabilă, iar utilizarea responsabilă a resurselor va fi integrată în operaţiunile noastre încă din prima zi”, afirmă directorul fabricii. De fapt, noua unitate de producţie este construită după principii care o vor încadra în categoria „verde”; consumul de energie va fi asigurat de panourile solare, iar consumul de apă va fi redus la minimum prin utilizarea tehnologiilor inteligente. „Acest lucru reflectă angajamentul nostru de a deveni neutri din punctul de vedere al emisiilor de carbon pentru propriile operaţiuni până în 2030 şi de a atinge emisii nete zero de gaze cu efect de seră pe întregul lanţ valoric până în 2050”, declară Klaus-Walter Thul.

Tot el punctează şi că fabrica actuală este situată pe o suprafaţă foarte mică, înconjurată de numeroase clădiri rezidenţiale. „Acest lucru înseamnă că nu avem flexibilitate pentru extinderi viitoare. Construirea unei noi facilităţi moderne, de ultimă generaţie, va asigura continuitatea operaţiunilor noastre în România pentru anii care urmează.”

Iar România este o ţară interesantă pentru investitorii străini, observă Daniel Anghel, vice-preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini. „Dacă ne uităm la România, vedem că investiţiile străine directe s-au dublat în ultimul deceniu (2014–2024), ajungând la un stoc de 125 de miliarde de euro, cu o concentrare semnificativă în industrie, aproximativ 81% din totalul intrărilor.” Stocul de investiţii străine directe pe cap de locuitor în România este de aproximativ 6.500 de euro. Diferenţa faţă de economiile din Europa Centrală şi de Est este încă mare - unde media se plasează la 10.000-20.000 de euro pe cap de locuitor - ceea ce arată atât limitele actuale, cât şi potenţialul enorm pe care îl are ţara noastră, subliniază Daniel Anghel.

„Cred că într-un moment în care economia trece printr-o situaţie mai delicată - şi nu mă refer doar la nivel local, ci şi global - decizia de a investi în ţara noastră reprezintă un semnal puternic de încredere, care dă sens şi creează oportunităţi pentru noi angajaţi, noi locuri de muncă şi transmite un mesaj economic solid în regiunea Bucureşti–Ilfov şi nu numai. Consider că este exact tipul de angajament de care avem nevoie ca ţară”, spune vicepreşedintele Consiliului Investitorilor străini.

Evoluţia în mediul investiţional extern este, în general, influenţată de percepţie şi de contextul macroeconomic. În ultimii ani, volatilitatea a fost foarte ridicată, iar nevoia de consolidare a finanţelor publice a devenit o prioritate.

„Reconstrucţia încrederii a fost obiectivul central al anului trecut, 2025, şi vedem că numeroase agenţii de rating, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi OECD au transmis semnale pozitive privind măsurile adoptate de guvern”, afirmă Daniel Anghel. Pe de altă parte, adaugă el, nu pot fi ignorate problemele la nivel global, întrucât provocările şi incertitudinile geopolitice şi geostrategice ridică semne de întrebare pentru economiile multor ţări, iar prognozele privind datoria publică sunt revizuite constant la nivel global.

Impactul companiilor străine în România este considerabil: cifra de afaceri a crescut cu 94%, ajungând la aproximativ 274 de miliarde de euro, iar numărul de angajaţi a ajuns la 1,3 milioane. Productivitatea muncii a crescut, iar companiile străine contribuie cu aproximativ 70% din totalul exporturilor şi 80% din exporturile de bunuri din industrie.

România are în faţă numeroase obstacole, multe provocări pe drumul de a rămâne o destinaţie atractivă pentru investiţii, afirmă Paul Aparaschivei, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia. „Dacă jucăm corect cărţile - fie că vorbim despre PNRR, fonduri europene, programul SAFE sau accesul la OCDE, - direcţia poate fi una corectă, iar România poate reuşi să depăşească provocările actuale.” În opinia lui Paul Aparaschivesei, România poate rămâne o destinaţie de investiţii dacă mediul de afaceri este ascultat şi dacă sectoarele performante sunt sprijinite pentru a continua să crească şi să se dezvolte.

„Deşi în ultimii doi ani investiţiile au avut o evoluţie mai lentă, la finalul anului trecut am observat o tendinţă pozitivă, iar acestea au crescut până la aproximativ 8 miliarde de euro”, potrivit vicepreşedintelui Consiliului Investitorilor Străini. Un studiu realizat de PwC arată că România a devenit o destinaţie extrem de atractivă pentru investiţii. „Suntem în top 10 la nivel european - am urcat de pe locul 13 pe locul 9 - şi de pe poziţia 33 la nivel global am ajuns pe 28, ceea ce arată clar că investitorii sunt tot mai atenţi şi interesaţi de economia noastră.”

La nivelul Comisiei pentru Investiţii Străine, este realizat de două ori pe an un Index al percepţiei de business. „Rezultatele de la finalul anului trecut evidenţiază nevoia urgentă ca România să îşi consolideze predictibilitatea legislativă şi să reducă presiunea fiscală, inclusiv prin eliminarea unor taxe precum impozitul pe cifra de afaceri, tocmai pentru a recâştiga încrederea investitorilor şi
a continua dezvoltarea”, conchide Daniel Anghel.  

Impactul companiilor străine în România este considerabil: cifra de afaceri a crescut cu 94%, ajungând la aproximativ 274 de miliarde de euro, iar numărul de angajaţi a ajuns la 1,3 milioane. Productivitatea muncii a crescut, iar companiile străine contribuie cu aproximativ 70% din totalul exporturilor şi 80% din exporturile de bunuri din industrie.

Daniel Anghel, vicepreşedinte, Consiliul Investitorilor străini