Andreea Mocofan a revenit în ţară cu experienţă internaţională şi o concentrare clară pe pacienţi. Miza mandatului său este reducerea timpului dintre diagnostic şi accesul la terapii inovatoare. Chiar dacă sistemul este presat de întârzieri, ea vorbeşte despre colaborare, responsabilitate şi schimbare în ceea ce priveşte felul în care sunt trataţi pacienţii români.

Andreea Mocofan este Country Director Johnson & Johnson România, revenind în ţară după o perioadă în care a ocupat roluri de leadership în industria farmaceutică din Norvegia. Cu o experienţă de peste 15 ani în sectorul farmaceutic şi în consultanţă de management, Andreea s-a remarcat prin abilitatea de a coordona echipe multidisciplinare, de a conduce transformări organizaţionale şi de a dezvolta proiecte care au extins accesul pacienţilor la terapii inovatoare. Este licenţiată în Relaţii internaţionale, economie şi ştiinţe politice şi deţine un Master în Managementul Afacerilor. Parcursul său profesional a început în consultanţă în management, cu focus pe strategie şi eficientizare operaţională. A absolvit recent programe executive la Harvard Medical School şi Duke University, axate pe transformare digitală generată de AI şi leadership în sănătate, consolidându-şi expertiza în inovarea sistemelor medicale.

 În rolul actual, Andreea îşi propune să accelereze accesul pacienţilor din România la inovaţie şi crede cu tărie că, prin colaborarea cu medicii şi cu toţi actorii implicaţi în sistemul de sănătate, pacienţii pot beneficia de mai mult timp alături de cei dragi şi de o calitate a vieţii mai bună, datorită celor mai noi descoperiri ştiinţifice şi terapiilor inovatoare dezvoltate de companie. Convingerea ei profundă este că sănătatea schimbă totul, după cum a povestit ea în cel mai recent interviu, acordat pentru realizarea profilului său din anuarul 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA.

Ce construiţi acum diferit faţă de început?

Având deja o experienţă de peste 10 ani în industria farmaceutică, astăzi, construiesc totul cu un sentiment mult mai profund de responsabilitate faţă de pacienţii români, mulţi aflaţi în situaţii grave. Conform statisticilor , 46.738 de persoane din România şi-au pierdut viaţa în 2024 din cauza cancerului, ceea ce arată cât de urgentă şi gravă este situaţia din ţara noastră. La începutul carierei, mă concentram mai ales să fac performanţă şi să implementez totul ca la carte. Astăzi, alături de echipa mea, depun toate eforturile ca să construiesc ceva mult mai semnificativ: un sistem care reduce timpul de aşteptare pentru diagnosticare, care creşte accesul pacienţilor la terapii inovatoare şi care oferă familiilor mai mult timp împreună. Alături de echipa mea, lucrez pentru a îmbunătăţi diagnosticarea prin creşterea gradului de conştientizare asupra bolilor şi pentru a scurta perioada dintre diagnostic şi accesul la cele mai recente descoperiri ştiinţifice — mai ales în cazurile de cancer, unde accesul rapid poate schimba totul. Munca noastră este motivată de răspunsul foarte clar la întrebarea “de ce facem ceea ce facem”: pentru că sănătatea schimbă totul. Când oamenii înţeleg această misiune, colaborarea devine mai puternică şi impactul devine vizibil.

Ce regulă veche din business nu mai funcţionează pentru dumneavoastră?

La nivel macro, credinţa că „inovaţia va ajunge în mod firesc la pacienţi” nu mai funcţionează — mai ales într-o ţară unde cancerul răpune zeci de mii de vieţi în fiecare an. Fără campanii de conştientizare, fără screening organizat, fără trasee clare pentru pacienţi şi fără acţiune coordonată între autorităţi, medici şi industrie, chiar şi cea mai revoluţionară terapie poate rămâne inaccesibilă. Noua regulă e simplă: inovaţia contează doar dacă ajunge la pacient la timp. Pentru mine şi echipele mele, principiul de coaching pe care îl aplic este „ce te-a adus aici nu te va duce mai departe”, cu alte cuvinte, pentru a reuşi să creştem pe termen lung, trebuie să dezvoltăm noi abilităţi şi să explorăm noi moduri de lucru. Mai mult, trebuie să rămânem curioşi şi să învăţăm tot timpul.

Ce fel de oameni vă doriţi lângă dumneavoastră în următoarea etapă?

Îmi doresc să am lângă mine oameni care nu ezită în privinţa scopului şi traiectoriei lor, oameni care pun realmente pacientul în centrul deciziilor şi sunt dispuşi să ajusteze şi să adapteze permanent modelul nostru de lucru pentru a servi acestei misiuni. Oameni care au curiozitate în loc de ego, curaj în loc de dorinţa de confort şi o mentalitate orientată spre câştigul corect — colaborare în loc de competiţie. Oameni care înţeleg că munca noastră are impact social şi că fiecare zi poate însemna un diagnostic mai rapid sau un acces mai bun la terapie pentru pacientul român.

Ce vreţi să rămână după dumneavoastră dincolo de rezultate şi cifre?

În ceea ce priveşte echipele, îmi doresc ca oamenii să evolueze, să se autoprovoace mereu ca să facă lucrurile mai bine; în ceea ce priveşte mediul pe care îl construim, vreau să las în urmă un acces mai bun la speranţă, la inovaţie, la rezultate superioare. Şi vreau să las în urmă o cultură în care oamenii au încredere în propriile forţe ca să genereze schimbări semnificative şi se simt în siguranţă să conteste statu-quo-ul. Dacă ceea ce las în urmă va fi un sistem în care pacienţii români nu mai aşteaptă peste 800 de zile pentru a avea acces terapii inovatoare, unde prevenţia şi diagnosticul timpuriu devin realitate şi unde echipele sunt mândre de impactul lor, atunci mi-am îndeplinit misiunea.

Ce parte din businessul pe care îl conduceţi trebuie reinventată ca să rămână relevantă în următorii 10 ani?

Aici văd două zone. Prima este evident accesul pacienţilor la terapii inovatoare, care trebuie reinventat continuu pe măsură ce intrăm în era CAR-T  şi a tratamentelor curative, iar indicatorii de rezultat sunt şi ei actualizaţi. Acum se vorbeşte despre supravieţuirea fără evenimente precum recidiva spre deosebire de supravieţuirea pe termen lung. Următorul deceniu va necesita noi modele de rambursare şi colaborare cu medicii, autorităţile naţionale şi asociaţiile de pacienţi. Trebuie să trecem de la iniţiative izolate la soluţii integrate pentru tot parcursul terapeutic al pacientului — mai ales în oncologie, unde fiecare lună contează şi unde România încă se confruntă cu o diagnosticare tardivă. În al doilea rând, va trebui să învăţăm să folosim AI în mod etic, astfel încât să accelereze progresul, şi să identificăm în ce zone din business poate fi valorificat, pe lângă dezvoltarea medicamentelor, designul studiilor clinice, producţie şi imagistică.

 Unde vedeţi cea mai mare oportunitate de creştere pe care alţii încă nu o văd?

Cred că cea mai mare oportunitate de creştere o reprezintă conştientizarea şi implicarea timpurii. România încă se confruntă cu o subdiagnosticare semnificativă în multe arii terapeutice şi prea mulţi pacienţi ajung prea târziu la medic. Când zeci de mii de oameni mor de cancer într-un singur an, devine clar că prevenţia, educaţia medicală şi depistarea precoce nu sunt opţionale — sunt esenţiale. Investiţiile în educaţia comunităţii şi în programe de screening pot schimba sistemul din reactiv în proactiv. Nu este doar o oportunitate de creştere — este şansa de a salva vieţi.

Ce rol joacă tehnologia / AI / digitalizarea în următorul capitol al businessului dumneavoastră?

Tehnologia şi AI vor ajuta la diagnosticarea la timp a pacienţilor, la personalizarea traseelor de tratament şi la susţinerea medicilor cu informaţii mai rapide şi mai precise. În România, digitalizarea poate reduce birocraţia, poate accelera raportarea şi poate oferi date reale despre rezultate. Pentru mine, tehnologia nu este doar despre eficienţă — este despre a oferi pacienţilor o şansă mai bună la terapia potrivită, la momentul potrivit.

Ce mentalitate trebuie să schimbaţi la dumneavoastră ca lider pentru etapa următoare?

Cu siguranţă, trebuie să trec de la a fi cea care rezolvă problemele la cea care creează mediul în care alţii le pot rezolva. Leadershipul de astăzi înseamnă încredere, autonomie şi spaţiu pentru inovaţie. Înseamnă să accepţi că progresul vine din colaborare şi din înţelegerea motivaţiei a tot ceea ce facem, şi nu din control excesiv.

Ce aţi vrea să înveţe următoarea generaţie de lideri / antreprenori din parcursul dumneavoastră?

Aş vrea să înţeleagă că leadershipul în sănătate nu este despre produse — este despre oameni. Este despre a asculta pacienţii, a colabora cu medicii şi despre a rămâne dedicat scopului, chiar şi atunci când sistemul e complicat. Sper să înveţe că ambiţia şi compasiunea pot coexista şi că progresul real apare când pui umanitatea şi empatia la baza deciziilor. Aş vrea să înţeleagă că empatia nu este o vulnerabilitate, ci o abilitate esenţială care face ca leadershipul să fie cu adevărat valoros.     

Dacă aţi reconstrui businessul de la zero mâine, ce aţi face complet diferit?

Aş începe mereu cu înţelegerea parcursului pacientului şi a blocajelor critice. Aş aduce medici, grupuri de pacienţi, decidenţi şi inovatori împreună încă din prima zi. Aş proiecta businessul în jurul accesului la terapii inovatoare, al conştientizării şi colaborării, asigurându-mă că fiecare proces — de la educaţie medicală la rambursare — sprijină drumul pacientului către terapie.

Ce ritualuri de lifestyle (timp, energie, wellbeing) aţi redefinit pe parcursul traseului profesional? Care sunt capitolele pe care nu le negociaţi?

De-a lungul timpului, am învăţat că energia este comparabilă cu un activ strategic. Aşa că nu renunţ niciodată la timpul meu pentru reflecţie, mişcare, artă şi oamenii care mă menţin ancorată. Aceste ritualuri sunt de nenegociat pentru că mă ajută să fiu prezentă, empatică şi cu mintea limpede. Când am grijă de energia mea, pot avea grijă mai bine de echipa mea — şi, în final, de pacienţii pe care îi ajutăm.

Care sunt atuurile — şi aspectele care mai pot fi îmbunătăţite — ale colaboratorilor din noua generaţie?

Cele mai remarcabile puncte forte ale lor sunt adaptabilitatea, fluenţa digitală şi o claritate sporită a scopului a ceea ce fac/întreprind. Noile generaţii vor să contribuie semnificativ prin tot ceea ce fac şi vin cu idei inovatoare care provoacă tiparele de gândire consacrate. În acelaşi timp, ei au oportunitatea de a-şi dezvolta răbdărea şi rezilienţa, deoarece sistemul de sănătate din România este complex şi schimbarea durează. Dar potenţialul lor este extraordinar, iar cu îndrumarea potrivită, pot transforma vieţile pacienţilor în moduri pe care încă nu ni le imaginăm.

BUSINESS Magazin a lansat  o nouă ediţie a anuarului „100 cele mai puternice femei din business”, sub umbrela ideii NEXT GEN – What’s Next?, care mută accentul dinspre „ce am construit” spre „ce urmează”. NEXT GEN nu este despre vârstă, ci despre următorul nivel al businessului: ce transformăm, ce schimbăm şi cum vedem viitorul, fie că vorbim despre afaceri la început de drum sau despre companii deja mature. Andreea Mocofan, Country Director, Johnson & Johnson România, este una dintre doamnele incluse în acest proiect.