Într-un sector unde piaţa este saturată de produse realizate în China, o ţară care a reuşit să domine şi producţia de jucării, sunt antreprenori care şi-au luat inima în dinţi şi au lansat produse artizanale, de multe ori din lemn sau din materiale mai prietenoase pentru copii. Au intrat chiar şi în magazine sau lanţuri de librării şi chiar au trecut graniţele ţării. Care este povestea celor mai tinere branduri româneşti de jucării?

Bumbu Toys, Vulp’s Toys, Octyplay, Joyeli sau Bippidi Design sunt doar câteva din brandurile de jucării care au reuşit să se dezvolte pe această piaţă, una în care părinţii au început să se uite la jucării mai educative, din materiale sustenabile şi chiar mai puţin zgomotoase.

„Noi ne-am gândit să ne întoarcem în România şi lucrând cu lemnul ne-am gândit să facem jucării. Ne-am inspirat de la un brand nemţesc renumit. Încercam să facem ceva specific nouă şi aşa a luat naştere Bumbu Toys după 13 ani în care am stat în Olanda. Soţia mea este cea care se ocupă de designul produselor, dă formă şi culoare pentru tot ceea ce facem în atelier”, povestea Vitalie Bumbu, unul dintre fondatorii Bumbu Toys, la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero.

Bumbu Toys mizează pe export, în 2024 doar 5% din vânzări veneau de pe plan local.

Antreprenorul mai spunea că el şi soţia sa au pornit afacerea cu o investiţie de aproximativ 290.000 de euro, au accesat şi fonduri europene de 190.000 de euro şi au început să lucreze la implementarea fabricii în 2016. Iar în noiembrie 2018 au produs prima serie de jucării.

În fabrica Bumbu Toys sunt confecţionate jucării care le permit copiilor să le folosească în diferite contexte, să dea naştere la diferite situaţii şi poveşti. Gama de produse este variată, iar jucăriile ilustrează animale domestice, sălbatice, de la mediul din Sahara până la mediul acvatic. La export, jucăriile pleacă în Australia, Statele Unite ale Americii, Indonezia, Olanda, Singapore, pieţe în care familia Bumbu colaborează cu distribuitori, potrivit datelor furnizate anterior de Vitalie Bumbu. Bumbu Toys a ajuns în 2024 la o cifră de afaceri de 4,8 milioane de lei (aproape 1 mil. euro), arată ultimele date de la Ministerul de Finanţe.

Tot pe jucării au pariat şi Maria şi Matei Grosu din judeţul Neamţ, care au decis să îşi folosească experienţa în consultanţă financiară pentru atragerea de fonduri europene, dar şi cea de părinţi, pentru a dezvolta propriul business în domeniul jucăriilor din lemn realizate manual. „Businessul nostru este <handmade>, aşadar în atelier avem maşini unelte clasice, necontrolate pe calculator. Avem toate utilajele necesare de la ferăstrău circular şi ferastrău cu bandă, strung, la maşini de rindeluit, găurit, maşini de şlefuit etc.

Însă toate operaţiunile realizate ţin de priceperea colegilor care lucrează pe linia de producţie”, povestea Matei Grosu, cofondator al Vulp’s Toys. Produsele se găsesc online pe site-ul Vulps, precum şi în magazinele paginilor de Facebook şi Instagram. În plus, jucăriile se vând şi de pe rafturile librăriilor Cărtureşti. Totodată, jucăriilor au ajuns şi în SUA, Canada, Marea Britanie sau în ţări din Uniunea Europeană.

Şi familia Hapiuc a mizat pe jucării din lemn dezvoltând în judeţul Braşov un atelier unde realizează produse sub brandul Joyeli. „Eu căutam jocuri pentru copiii mei, iar opţiunile de pe piaţă mi s-au părut limitate. A fost mai puţin un impuls de moment şi mai mult identificarea unei nevoi pe care am transformat-o ulterior într-un proiect de suflet. Şi am ales caracatiţa drept personaj central, pentru că este un simbol al inteligenţei şi curiozităţii. Se remarcă prin capacitatea de a găsi soluţii şi a se adapta, lucruri pe care le găsim în mod natural şi în copiii noştri”, a spus Oana Pugliese. Portofoliul Octy are acum 15 jocuri de masă, cinci pluşuri, două cărţi şi o carte de colorat, dar urmează să pună şi alte produse sub acelaşi brand.

Mai mult, există şi antreprenori care au mizat şi pe jucării croşetate. Un exemplu este Mara Sas, care a învăţat să tricoteze încă din copilărie. În primul concediu de creştere a copilului a redescoperit pasiunea din copilărie şi a învăţat tot mai multe lucruri despre croşetat. Aşa a luat naştere primul ei brand de jucării croşetate şi obiecte tricotate – Năsturica; mai apoi, în 2016 a lansat Bippidi Design, care are în portofoliu astăzi jucării croşetate, huse de carte, feţe de masă sau accesorii pentru pătuţul copilului, dar şi mărţişoare.

Piaţa locală a jocurilor şi a jucăriilor este estimată la circa 1,5 miliarde de lei anual, conform ultimelor date. Jucăriile tradiţionale (jocuri de tip puzzle, jucării de pluş, din lemn) ocupă cea mai mare pondere – circa 60% din total, restul fiind contribuţia jocurilor video. Dacă în retail s-au dezvoltat magazine de profil, iar companii mari internaţionale, precum Lego sau Jumbo au o amprentă puternică pe piaţa locală, producţia efectivă de jucării este slab dezvoltată, cu câteva firme care realizează astfel de produse.

O altă antreprenoare care a mizat pe jucării croşetate este Otilia Scutaru.    

În martie 2021, ea a deschis un magazin online, unde s-au strâns până acum zeci de jucării croşetate. Într-o lună, ea poate realiza până la 20 de jucării croşetate, care ajung la clienţii din toată ţara, după cum povestea anterior antreprenoarea.

Piaţa locală a jocurilor şi a jucăriilor este estimată la circa 1,5 miliarde de lei anual, conform ultimelor date. Jucăriile tradiţionale (jocuri de tip puzzle, jucării de pluş, din lemn) ocupă cea mai mare pondere – circa 60% din total, restul fiind contribuţia jocurilor video. Dacă în retail s-au dezvoltat magazine de profil, iar companii mari internaţionale, precum Lego sau Jumbo au o amprentă puternică pe piaţa locală, producţia efectivă de jucării este slab dezvoltată, cu câteva firme care realizează astfel de produse. Astfel, piaţa locală se axează mai mult pe importuri. Per total, la nivelul UE s-au realizat importuri de jucării de 7 miliarde de euro în 2024, principalul furnizor fiind China.

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de VISA, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

I’M arh -  brand de picturi

Fondatoare: Ioana Man

Preţ tablouri mari: de la 1.000 de euro

Preţ tablouri mici: între 50 şi 200 de lei

Prezenţă: online, pe social media

Plan: deschiderea propriului magazin online

Atelierul de Torturi - laborator de prăjituri

Fondatoare: Alexandra Ionaşcu

Locaţie: Popeşti-Leordeni (Ilfov)

Cifra de afaceri 2024: 1,mil. lei

Număr angajaţi: 8

Băcănia Yama – magazin cu produse alimentare

Locaţii: zona Ghencea şi Greenfield, Bucureşti

Fondatori: Ştefan şi Andreea Alixandru

Investiţie: 35.000 de euro

Număr angajaţi: 10

Număr produse: peste 100

Casa Despi – producător de sucuri

Fondatori: familia Despi

Investiţie iniţială: 37.000 de euro

Prezenţă: magazine fizice şi online

Vânzări estimate 2026: 300.000 - 400.000 de euro

Ţintă vânzări peste 2-3 ani: 1,5 mil. euro

Gram Bistro - reţea de restaurante

Fondatori: Adriana Dănilă şi Stelian Olaru

Număr locaţii: 4

Oraş: Bucureşti

Număr angajaţi/restaurant: 20-25

Cifra de afaceri/restaurant: 2,7-6 mil. lei/an

ZF, susţinut de Visa, derulează PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.