La 23 de ani, Christian Weedbrook aranja marfă în ture de dimineaţă, filma reclame TV după-amiaza şi lucra part-time la un videoclub. Acelaşi om s-a trezit miliardar într-o săptămână, după ce Nvidia a anunţat că vrea să construiască infrastructura AI a viitorului în jurul computerelor cuantice, scrie Fortune.

Povestea fondatorului Xanadu Quantum Technologies nu seamănă cu nicio biografie standard din tehnologie. Weedbrook, originar din Australia, a picat de două ori primul an de şcoală de film şi a petrecut patru ani în joburi diverse înainte să ia o decizie care i-a schimbat traiectoria.

„Epuizasem toate celelalte opţiunile. M-am gândit: mă întorc la ceva la care eram ok, matematică. Nu ştiu unde va duce, o să văd", a declarat el pentru The Globe and Mail.

A dus spre un doctorat în teoria informaţiei cuantice la University of Queensland şi un stagiu postdoctoral la MIT.

În 2014, Weedbrook a trecut de la om de ştiinţă la antreprenor, fondând CipherQ, o companie de securitate cuantică. Când investitorii i-au semnalat că preferă domeniul calculului cuantic în locul securităţii, a schimbat direcţia şi a lansat Xanadu în 2016 la Toronto.

Începuturile nu au fost line: primul chip a eşuat, iar Weedbrook s-a confruntat cu evacuarea de trei ori.

Situaţia s-a stabilizat după ce compania a intrat în programul de incubare Creative Destruction Lab al Universităţii din Toronto.

De acolo, Xanadu a construit treptat un portofoliu tehnic credibil. Compania a demonstrat „quantum advantage", executând o sarcină în milisecunde pe care un calculator ar fi rezolvat-o în 9.000 de ani.

Biblioteca software open-source PennyLane, denumită după afinitatea fondatorului pentru Beatles, a ajuns la 35.000 de utilizatori activi conform documentelor depuse în martie.

Înainte de listare, Xanadu a obţinut 287 de milioane de dolari în finanţare guvernamentală pentru planurile sale de data center, iar investitori precum Bessemer Venture Partners, fondul de pensii OMERS şi Georgian Partners au intrat în acţionariat. Compania a intrat la bursă în martie 2026, prin fuziunea cu firma Crane Harbor Acquisition Corp., listându-se simultan pe Nasdaq şi TSX.

Catalizatorul care a transformat toate acestea în avere lichidă a venit pe 14 aprilie 2026, de World Quantum Day. Nvidia a lansat Ising, prima familie de modele AI open-source dedicate calculului cuantic, concepute să rezolve două dintre cele mai dificile probleme tehnice ale domeniului: calibrarea procesoarelor cuantice şi corectarea erorilor în timp real. Modelele livrează performanţe de 2,5 ori mai rapide şi de 3 ori mai precise faţă de standardul anterior din industrie.

Jensen Huang, CEO Nvidia, a formulat miza direct:

„AI devine sistemul de operare al maşinilor cuantice."

Piaţa a reacţionat imediat. Acţiunile Xanadu au urcat 250% în cinci zile de tranzacţionare, atingând un vârf de 32,67 dolari pe acţiune şi o capitalizare de piaţă de peste 16 miliarde de dolari, plasând compania printre cele mai valoroase firme tech canadiene listate.

Cu o participaţie de 15,6% din acţiunile companiei, averea lui Weedbrook a ajuns la 1,5 miliarde de dolari.

Alţi investitori timpurii au ieşit şi ei câştigători: Georgian Partners, Bessemer Venture Partners şi OMERS au înregistrat câştiguri substanţiale pe hârtie, deşi un lockup de 180 de zile îi împiedică să lichideze poziţiile până în septembrie.

Entuziasmul bursier contrastează cu realitatea financiară a companiei. Xanadu a raportat venituri de 4,6 milioane de dolari în 2025, în creştere cu 188% faţă de anul anterior, dar a înregistrat o pierdere netă de 70,7 milioane de dolari şi cheltuieli de cercetare şi dezvoltare de 55,2 milioane de dolari. Profitabilitatea nu este aşteptată în orizontul apropiat.

Analistul Antoine Legault de la Wedbush Securities a avertizat că dacă entuziasmul generat de modelele Nvidia cedează locul întrebărilor despre monetizare, o parte din aprecierea bursieră s-ar putea eroda.

„Rămâne de văzut dacă companiile din domeniu vor folosi aceste instrumente în avantajul lor şi dacă acest lucru va accelera procesul spre comercializare", a adăugat Legault.

Xanadu vizează construirea unuia dintre primele centre de date cuantice până în 2030, folosind calculatoare fotonice care operează la temperatura camerei prin conexiuni de fibră optică, o arhitectură pe care Weedbrook o consideră mai scalabilă decât alternativele bazate pe superconductori, care necesită temperaturi apropiate de zero absolut.