De 2-3 ani de când au apărut OpenAI, Anthropic, ChatGPT, Cloude, DeepStake etc. şi câte start-upuri or mai fi, toată lumea vorbeşte despre cum revoluţia AI va schimba lumea. Dar înainte să schimbe lumea şi să producă rezultatele despre care se vorbeşte, va aduce apocalipsa pe piaţa locurilor de muncă, pe piaţa joburilor care pot fi automatizate, înlocuite, eliminate cu AI.

Deja se întâmplă acest lucru, iar marile companii americane de tehnologie (tehnologii mai vechi sau mai noi) au anunţat că dau oameni afară - mii şi zeci de mii - din cauza revoluţiei AI, adică munca lor începe şi poate să fie înlocuită de AI.

Având în vedere că oricine poate să scrie o linie de cod cu AI sau poate să facă un program cap-coadă cu AI, nu mai este nevoie de IT-işti, adică cei fără de care nimeni nu se putea mişca, nu se putea face nimic până acum 2-3 ani.

Bineînţeles că nu toată lumea poate să scrie de mâine un cod sau să facă o aplicaţie, dar „laptopul” Pandorei aa fost pornit.

Marile centre de IT din Asia, în special din India, vor fi lovite din plin, pentru că munca celor de acolo poate fi înlocuită imediat.

De asemenea, la Bucureşti se pune problema ce se va întâmpla cu toate call-centerele, cu shared service centerele, cu toată industria de IT, care lucrează în cea mai mare parte în lohn, neavând prea multe produse proprii.

Se spune că AI-ul, că aplicaţiile care au în spate AI vor schimba dramatic industrii întregi în sens pozitiv, dar şi negativ.

Posibilitatea de a analiza milioane şi miliarde de date cu AI într-un termen foarte scurt şi a obţine o concluzie va schimba medicina, va schimba industria de toate tipurile, va schimba comerţul etc.

Posibilitatea de a analiza în acest moment radiografiile făcute de oameni de-a lungul deceniilor va da posibilitatea identificării unor puncte şi lucruri comune, ceea ce ar constitui o bază în direcţia identificării şi obţinerii de medicamente pentru tratarea cancerului, de exemplu.

Dar, AI-ul, cu toate aplicaţiile lui, nu aduce creşterea veniturilor pentru companiile care îl folosesc, nu va aduce cifre de afaceri mai mari, ci va aduce o reducere de costuri prin eliminarea anumitor poziţii şi joburi.

Daniel Dines de la UiPath a spus că săptămâna trecută, la prezentarea rezultatelor la trimestru (primul trimestru profitabil), „agenţii noştri de AI au comprimat timpul de construire a unui proiect de automatizare de patru săptămâni la trei ore pentru unul dintre cei mai mari producători de electrocasnice de consum din lume”. Daniel Dines a mai adus un exemplu – un mare producător de cipuri a redus un proiect de două luni la câteva zile tot cu ajutorul agenţilor UiPath, adică cu ajutorul unor aplicaţii.

Revoluţia AI, care este de-abia la început, şi care va schimba întreaga lume, întregi procese de producţie, întregi sectoare şi domenii economice, întregi companii, va însemna şi „the jobs apocalypse”, conform unui articol din The Economist.

The Economist, despre care se spune că este cea mai liberală şi cea mai capitalistă publicaţie economică din lume, tratează acest subiect, avertizând că fără luarea unor măsuri compensatorii, toată această revoluţie AI va aduce mari proteste sociale, va scoate oamenii în stradă, va pune în pericol ordinea şi modelul capitalist politic, social şi economic pe care îl ştim.

„Hope for the best, plan for the worst.”

The Economist spune că guvernele trebuie să aducă în discuţie încă de pe acum măsuri care să echilibreze şi să compenseze apocalipsa care va veni pe piaţa muncii:

- impozitarea aplicaţiilor, AI-ului etc., care să compenseze impozitele care se vor pierde în urma eliminării joburilor şi a trimiterii angajaţilor în şomaj. Dacă masele la restaurante se impozitează, de ce nu s-ar impozita şi o aplicaţie AI?;

- impozitarea câştigurilor de capital obţinute prin creşterea exponenţială a valorii companiilor tehnologice;

- scăderea impozitelor şi taxelor pe muncă şi impozitarea superioară a capitalului;

- impozitarea data-centerelor care vor rula aplicaţiile AI;

- impozitarea câştigurilor obţinute acum din creşterea preţurilor la energie şi a terenurilor ca urmare a cererii acestor elemente de către data-centere;

- impozitarea superioară a moştenirilor obţinute din câştiguri de capital, din creşterea valorii proprietăţilor, din creşterea valorii companiilor;

- la nevoie, anumite aplicaţii, tehnologii, chiar companii, să fie luate din mâinile private şi declarate de utilitate publică.

Acestea nu sunt singurele măsuri la care ar trebui să se gândească guvernele pentru a face faţă revoluţiei AI şi la ce va aduce ea.

The Economist îndeamnă guvernele lumii occidentale să se pregătească din timp pentru această revoluţie şi ce va aduce ea, atât într-un sens pozitiv, cât şi într-un sens negativ.     

(cristian.hostiuc@zf.ro)