Rusia a eliminat de pe buletinele de vot pentru alegerile parlamentare din septembrie ultima formaţiune politică importantă care se opune războiului din Ucraina. Potrivit The Guardian, Curtea Supremă de la Moscova a interzis participarea candidaţilor partidului Yabloko.

Hotărârea a fost luată în urma unei acţiuni introduse de partidul naţionalist pro-Kremlin Roblina, arată The Guardian. Instanţa a decis retragerea întregii liste federale de candidaţi Yabloko pentru alegerile pentru Duma de Stat. Decizia afectează una dintre ultimele formaţiuni liberale care mai funcţionează în Rusia şi care nu susţine politica Kremlinului faţă de Ucraina.

Ultima opţiune anti-război dispare de pe buletinele de vot

Yabloko intenţionează să conteste hotărârea. Liderul formaţiunii, Nikolai Rîbakov, a declarat că aproximativ 40 de activişti ai partidului sunt în prezent vizaţi de anchete sau proceduri penale pentru poziţiile lor împotriva războiului. Aproximativ 100 de susţinători ai partidului, majoritatea tineri, s-au adunat în faţa Curţii Supreme după pronunţarea deciziei şi au scandat „Ruşine!”.

Potrivit sursei citate, numeroşi adversari ai lui Vladimir Putin se află în închisoare, în exil sau au murit.

Practic, Yabloko a rămas una dintre puţinele formaţiuni politice care exprimă public o poziţie liberală şi critică faţă de război. Rîbakov a fost, la rândul său, amendat şi împiedicat să candideze după ce a publicat o fotografie cu opozantul Aleksei Navalnîi. Adjunctul său, Maxim Kruglov, a fost condamnat în iunie la şapte ani de închisoare pentru postări pe reţelele sociale. Situaţia este cu atât mai importantă cu cât sondaje independente citate de sursă indică faptul că majoritatea ruşilor susţin negocierile de pace cu Ucraina.

Rusia accelerează producţia de rachete

În paralel cu restrângerea spaţiului politic intern, Rusia îşi consolidează capacităţile militare. Generalul-maior Vadîm Skibiţki, unul dintre oficialii de rang înalt ai serviciului de informaţii militare ucrainean GUR, susţine că Rusia a accelerat dezvoltarea sistemului său de comunicaţii prin satelit Rassvet, conceput ca alternativă la Starlink. Potrivit acestuia, 16 sateliţi Rassvet se află deja pe orbită. Rusia intenţionează să ajungă la 292 de sateliţi până în 2027 şi la 924 până în 2035.

Skibiţki avertizează că un sistem complet ar putea oferi Moscovei capacităţi similare cu Starlink, folosit de Ucraina inclusiv pentru comunicaţiile militare şi operaţiunile cu drone. În acelaşi timp, oficialul ucrainean susţine că Rusia şi-a atins deja în primele şapte luni ale anului obiectivele anuale de producţie pentru rachetele Zircon şi Oniks şi că producţia totală de rachete pentru 2026 depăşeşte cu 10%-20% ţintele stabilite.

Atacuri asupra Ucrainei şi infrastructurii ruse

Noile informaţii vin după o serie de atacuri intense. În oraşul ucrainean Zaporojie, cinci persoane au fost ucise şi aproximativ 20 au fost rănite în urma unor atacuri ruseşti cu rachete şi bombe aeriene. La Kiev, un depozit dintr-un cartier central a fost cuprins de flăcări după un atac cu rachete, iar o persoană a fost rănită.

Ucraina a continuat, la rândul său, atacurile în interiorul Rusiei. O dronă ucraineană a lovit rafinăria Taneco din Nijnekamsk, la aproximativ 1.200 de kilometri de frontiera ucraineană. Autorităţile ruse au anunţat că cel puţin 13 persoane au murit.

Într-o evoluţie cu implicaţii directe pentru regiune, Ucraina analizează şi posibilitatea transportării cerealelor pe calea ferată prin Republica Moldova către portul Constanţa. Kievul ar solicita o reducere de 50% a costurilor de transport pe teritoriul Moldovei, iar un astfel de coridor ar putea asigura aproximativ 10% din exporturile Ucrainei, potrivit sursei citate.