Ce înseamnă China pentru economia României

Autor: Razvan Muresan Postat la 27 noiembrie 2013 878 afişări

România importă anual mărfuri de 2,5 miliarde de euro din China, în mare parte articole de îmbrăcăminte şi electronice. Exporturile către cea mai puternică economie a lumii înseamnă însă doar a zecea parte.

Ce înseamnă China pentru economia României

La iesirea din Bucuresti, functioneaza complexul comercial Dragonul Rosu, dezvoltat la cativa kilometri in estul Bucurestiului de grupul de firme Niro. Pe o suprafata de 80.000 de metri patrati functioneaza peste 5.000 de magazine, zece restaurante si 3.500 de metri patrati de birouri.

Vasile Gabriel Nita, directorul general al Niro Investment Group, a ajuns in companie la finele anului 2009, dupa 30 de ani de activitate in Ministerul de Interne. Este chestor-sef de politie si general de trei stele, iar ultima lui functie a fost de secretar de stat, sef al departamentului Schengen. "Aici avem preponderent marfa din China, insa o treime dintre comercianti sunt romani", spune Nita. Investitiile totale in Dragonul Rosu depasesc 200 de milioane de euro, dar proprietarii nu fac ei insisi comert, ci inchiriaza si subinchiriaza spatiile. Cele 5.000 de magazine sunt gestionate de 3.000 de operatori. Zilnic, 15.000 de oameni trec prin complexul comercial, pe langa cei 9.000 de angajati.

"Daca luam in calcul firmele din intreaga tara, nu putem spune cate zeci sau sute de mii se aprovizioneaza de aici si traiesc din activitatile comerciale", explica Nita, adaugand ca afacerea sustine la randul ei mii de familii prin afaceri de comert cu destinatia Republica Moldova, Serbia si Ungaria. China si Turcia grupeaza doua treimi dintre comerciantii complexului, iar in ce priveste provenienta marfurilor, China conteaza cel mai mult. Daca in 1990 s-a inceput 100% cu China ca sursa de marfuri si comercianti, operatorii chinezi din complex au scazut la 30% in ultimii ani, iar ponderea marfurilor la 60-70%.

Anul trecut, marfuri de 2,5 miliarde de euro au ajuns in Romania din China, din care mai bine de jumatate reprezinta aparatura si echipamente electrice si electronice, alaturi de textile si articole de metal. Comparativ cu importurile, exporturile romanesti se ridica doar la circa 300 de milioane de euro si reprezinta in mare parte lemn si componente de echipamente electrice si electronice. Trecand mai departe, grupul Brazilia-Rusia-India-China inseamna doar 11,6% din importurile Romaniei si 3,63% din exporturi, intrucat grosul comertului nostru exterior trece prin zona euro. Anul trecut, relatiile comerciale Romania-BRIC au insemnat circa 6,8 miliarde de euro, din care China si Rusia grupeaza fiecare cate 42%, India 10% si Brazilia 5%.

Referindu-se la specificul afacerilor cu China si cu alte piete emergente din afara Europei, Vasile Gabriel Nita spune ca recesiunea s-a simtit mai putin la acest nivel, gratie flexibilitatii mult mai mari a preturilor de vanzare. "Discutand pana la ultima consecinta, putem afirma ca doar in conditii de criza maxima ar cadea piata chinezeasca. Nu exista preturi mai mici decat ale lor, deci cand ai cinci lei in buzunar, tot de aici vii sa cumperi", spune directorul Niro Investment Group.

Alexandru Dragoiu, fondatorul producatorului de echipamente IT E-Boda, vinde exclusiv produse asamblate in China, asa cum fac atatea alte companii din industria de electronice de consum. "Daca ar disparea China, nu ar mai exista industria de IT&C. Abia la mare distanta dupa China urmeaza Malaiezia si Taiwan ca piete de productie", explica Dragoiu. Relatiile sale comerciale in Asia au inceput in 2000, cand a decis ca E-Boda sa se implice pe piata de DVD playere. La inceput a selectat peste 100 de furnizori din China, in urma corespondentei prin e-mail au ramas mai mult de zece, iar dupa ce a facut prima vizita acolo a ales unul.

Dragoiu lauda la China faptul ca isi pune foarte bine in valoare potentialul de forta de munca ieftina, preturile foarte competitive si practicile de afaceri, insa vede si unele minusuri: comunicarea, diferentele culturale si distanta foarte mare, care impiedica comunicarea directa: "E foarte dificil sa cumperi bunuri din China fara a plati totul inainte. De asemenea, trebuie cumparate cantitati foarte mari, de aceea firma are nevoie sa aiba o putere mare de distributie". Apoi, actorii economici se schimba des, furnizorii pot da faliment, de aceea este important sa existe si furnizori de rezerva. Distanta este un alt dezavantaj, marturiseste Dragoiu - "acolo chiar functioneaza zicala <ochii care nu se vad se uita> -, de aceea este benefic pentru colaborarea cu partenerii din China sa mergi acolo de doua ori pe an, altminteri interesul lor scade."

O mare parte dintre avantajele comerciale s-au pierdut totusi dupa Revolutia din 1989. "Dupa decembrie 1989, economia, care n-ar trebui sa tina cont de asemenea aspecte, s-a orientat dupa mediul politic catre SUA si Europa de Vest", comenteaza Gabriel Ghelmegeanu, sustinand ca e "o greseala capitala" faptul ca am pierdut pietele pe care companiile romanesti activau (China, Rusia, Vietnam, Cambodgia), incercand in schimb sa concuram direct cu firmele occidentale, pe pietele occidentale, dar fara produse la aceeasi calitate. "Este foarte greu sa recuperam decalajul pierdut si asta a fost greseala majora - atitudinea tipica pe care o au romanii, de a nu reusi sa aiba atentie distributiva", adauga Ghelmegeanu.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
china,
exporturi,
import,
economia romaniei
/actualitate/ce-inseamna-china-pentru-economia-romaniei-11724247
11724247
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.