Cu un sistem public sub presiune şi cu speranţa de viaţă sub media europeană, MedLife mizează pe dezvoltarea unui ecosistem care îmbină cercetarea genetică, analiza avansată a datelor şi soluţii AI inovatoare, schimbând focusul pe personalizare, unde prevenţia trebuie să devină regula, nu excepţia. Această abordare ar putea avea efecte directe asupra calităţii vieţii şi asupra economiei: mai puţine intervenţii costisitoare, o populaţie activă mai sănătoasă şi, pe termen lung, un sistem public de sănătate mai sustenabil. Mihai Marcu, CEO & preşedinte al consiliului de administraţie al MedLife Group, povesteşte care sunt paşii concreţi pe care îi face în acest sens, cât de mari sunt investiţiile, dar şi cum se vor schimba medicina şi meseria de doctor.

„Eu cred că orice companie, indiferent de domeniu, fie ea mare sau mică, dacă nu face parte din povestea inovaţiei, nu va mai exista peste câţiva ani. Orice clinică care nu se preocupă să folosească inteligenţa artificială şi tehnologia, cred că în cinci ani va dispărea. Noi, MedLife, ne luptăm să fim lideri de piaţă de 20 de ani şi nu văd nicio altă soluţie. Cred că dacă nu eşti parte din poveste, pur şi simplu vei deveni un furnizor de servicii medicale pentru ChatGPT”, afirmă Mihai Marcu.

În opinia sa, în următorii 2-3 ani, oricine va putea lua telefonul pentru a solicita recomandări medicale personalizate. De exemplu: «Copilul meu s-a lovit la genunchi în drum spre şcoală — unde ar trebui să merg?» Asistentul virtual din telefon va oferi instant soluţii - traseul optim până la clinică, estimarea duratei, recomandarea unui loc de parcare şi chiar programarea la un medic potrivit, care a tratat cazuri  similare. „Nu vei mai alege tu medicul, ci îl va alege asistentul tău personal din telefon. Nu va mai conta brandul MedLife sau numele Popescu. Asta înseamnă că nu există alternative: ori faci parte din povestea inovaţiei - ai propriile soluţii de căutare, propriile sisteme de inteligenţă artificială care te asistă în diagnostic şi sunt validate în practică - ori vei rămâne în urmă. De aici am pornit.”

Concret, ce face MedLife? Grupul nu se limitează la introducerea de echipamente sau servicii noi, ci dezvoltă un ecosistem care îmbină cercetarea genetică, analiza avansată a datelor şi soluţii AI inovatoare, conform lui Mihai Marcu. Astfel, compania mută focusul pe personalizare, unde prevenţia trebuie să devină regula, nu excepţia. Şi asta în condiţiile în care România traversează o perioadă în care sistemul public de sănătate este puternic supus presiunii, iar indicatorii de supravieţuire se plasează sub media europeană. Transformarea are loc printr-o investiţie treptată de peste 10 milioane de euro, dintre care 3 milioane  de euro au fost alocate pentru achiziţia celei mai avansate tehnologii de secvenţiere genetică din lume. Aceasta este una dintre cele mai mari investiţii private din România în infrastructura medicală de prevenţie, iar efectele vor fi directe asupra calităţii vieţii şi asupra economiei: mai puţine intervenţii costisitoare, o populaţie activă mai sănătoasă şi, pe termen lung, un sistem public de sănătate mai sustenabil.

MedLife mizează pe o tranziţie fundamentală: trecerea de la medicina reactivă, în care pacientul ajunge la medic doar atunci când boala se manifestă, la medicina preventivă şi personalizată, centrată pe diagnostic precoce, prevenţie şi îmbunătăţire a calităţii vieţii. Este vorba despre o abordare care tratează fiecare individ în parte.

În acest context, MedLife, liderul pieţei de servicii medicale private din România, a lansat Longevity 100Ă, primul şi cel mai amplu program de testare genetică din regiune. Rezultatele programului vor constitui baza primului studiu amplu de cercetare privind particularităţile genetice ale populaţiei active din România, cu scopul de a sprijini dezvoltarea medicinei personalizate şi a politicilor de prevenţie pe termen lung la nivel naţional. Proiectul este finanţat exclusiv de Grupul MedLife, din surse proprii.

Genetica este o poveste mai veche...

„În anul 2007 am sunat la Ambasada SUA pentru a obţine vize pentru trei medici din cadrul MedLife, care urmau să plece în North Carolina pentru a studia genetica. MedLife întotdeauna a fost un deschizător de drumuri. Ştiu exact cum ne-am dezvoltat, cum am început să facem achiziţii, cum am luat decizia, chiar cu nişte sacrificii financiare, de a fi prezenţi în aproape toate judeţele în România cu clinici mari, cu imagistică”, afirmă Mihai Marcu. Tot el adaugă că grupul are o distribuţie geografică importantă la nivelul ţării, „dar cu siguranţă noua discuţie este cum te comporţi faţă de ceea ce vine în medicină. Dacă nu inovezi şi nu vii cu idei noi care să aducă un aport la modul în care te dezvolţi, atunci vei rămâne o clinică deservită de ChatGPT, un grup de medici către care aplicaţia trimite sau nu pacienţi.” În viitorul foarte apropiat, va fi foarte facil de abordat astfel serviciile medicale, mai ales pentru generaţia tânără. „Copiii noştri vor utiliza acest lucru. Vorbim despre o schimbare profundă, care va avea un impact major în domeniul medical. Această abordare este o nevoie. Eu văd participarea la inovaţie şi schimbare ca o necesitate pentru un operator medical listat care îşi propune să fie pe piaţă şi peste cinci-zece ani.”

Medicină pentreu fiecare pacient

Această ramură a medicinii este studiată încă din anii 1980. În prezent, o analiză genetică de tip whole genome sequencing poate determina, cu o precizie statistică ridicată, o serie de informaţii bine stabilite şi ştiinţific documentate, confirmate de zeci de studii recunoscute de întreaga comunitate medicală din Statele Unite, Europa şi Asia. Orice persoană poate avea riscuri medicale semnificative moştenite de la părinţi şi bunici, iar informaţiile genetice ajută la personalizarea tratamentului pentru fiecare pacient. „Medicina este pentru Ioana sau pentru Mihai. Nu este o medicină aplicată doar pentru categorii de vârstă - de 40 sau 60 de ani. Această medicină se adresează fiecărui pacient în parte, de exemplu lui Gigel Popescu, care poate avea de două ori mai multe şanse decât populaţia generală să dezvolte o afecţiune cardiacă şi doar jumătate din riscul mediu pentru cancer digestiv, comparativ cu restul populaţiei.”, explică Mihai Marcu. Astfel, pacientul poate personaliza atât stilul de viaţă cât şi serviciile medicale. „Pare SF, dar nu este. Nu prea am auzit - şi nici nu am citit - despre această abordare, însă mie mi se pare perfect normală. Dacă un pacient poate afla care sunt lucrurile de care să se ferească şi cele care îl ajută, de ce să nu le folosească? Aplicabilitatea în domeniul medicinei este pur şi simplu colosală.”

În momentul în care un pacient intră în spital, această abordare ajută semnificativ atât medicul, cât şi pacientul, oferindu-i şanse mult mai mari de a fi monitorizat eficient şi de a se vindeca. Pentru un pacient cu dureri de cap şi ameţeli, cauzele pot fi multiple - de la o boală neurologică, până la o răceală mai puternică, un virus, sau poate chiar o boală autoimună sau un cancer. „Iar un medic care are disponibilă harta de riscuri, nu mai stă să caute ce e specific pentru femeia de 40 de ani sau pentru bărbatul de 50 de ani. Caută punctual”, argumetează Mihai Marcu.

Informaţiile privind riscurile genetice personale economisesc, în plus, timp şi costuri legate de investigaţii. Un pacient poate face, de pildă, o scanare RMN full body, care durează o oră şi jumate. Dar nici aceasta nu este perfect revelatoare în toate situaţiile. „Sunt vizibile chestii mai măricele. Dar un pacient care ştie că riscul este de cancer digestiv şi de artroză examinează bazinul.”

Există investigaţii de tip WGS (whole genome sequencing – secvenţierea completă a genomului), dar acestea sunt foarte scumpe (2.500 – 3.000 de euro), punctează CEO-ul MedLife. „Dar există două-trei tipuri de analize care fac parte din whole genome sequency, care sunt mult mai la îndemână. Am ales una dintre aceste analize care este oarecum o premieră inclusiv în regiune - analiza genetică Low-Pass Whole Genome Sequencing. Acest tip de analiză scanează o parte a genomului şi adaugă date statistice - există studii serioase care arată fără tăgadă că deşi tu vezi doar o parte a acestui genom poţi deduce o mare parte a lui pentru că el este repetitiv”, afirmă Mihai Marcu. Astfel, grupul a achiziţionat recent un aparat de secvenţiere genomică de ultimă generaţie: Low-Pass Whole Genome Sequencing (LP-WGS) pe platforma Illumina NovaSeq X Plus, aceasta fiind o premieră naţională. Unul din avantajele acestei tehnologii îl reprezintă preţul, investigaţia urmând să fie disponibilă la 300-350 de euro.

În primă fază, compania derulează un program de testare genetică gratuită (Longevity 100+) pentru 4.000 de persoane, angajaţi din MedLife, BCR, World Class şi Decathlon. După obţinerea rezultatelor, fiecare participant va beneficia de o sesiune de consiliere individuală cu un medic genetician, care va interpreta profilul genetic şi va oferi recomandări medicale personalizate, bazate pe particularităţile fiecărui individ.

Pentru a integra aceste informaţii în rutina de sănătate, participanţii la studiu vor avea acces la aplicaţia MedLife, o platformă digitală dedicată monitorizării rezultatelor şi recomandărilor medicale. Aplicaţia transformă datele genetice brute în planuri personalizate de sănătate, uşor de urmărit şi actualizat, oferind pacientului rolul principal în gestionarea propriei stări de bine. Astfel, profilul genomic devine o resursă centrală – completată de date clinice şi comportamentale – care permite medicilor specialişti să contureze un plan integrat de măsuri şi intervenţii preventive, adaptat nevoilor individuale.

„Aş mai adăuga că aplicaţia este esenţială, pentru că trebuie să poată corela rezultatele analizelor cu riscurile fiecărui pacient şi, pe viitor, să integreze şi datele provenite de la senzorii de mişcare. Ne dorim foarte mult şi am avut nişte vizite în China, la firme de inovaţii, pentru a vedea ce senzori pot fi aplicaţi la un telefon. Am putea afla ritmul cardiac la o persoană care are, de pildă, un risc miocardic mare. Pot fi colectate, cu aceşti senzori, informaţii legate de glicemie, tensiune, dacă pacientul transpiră când intră într-o zonă. Astfel de date pot fi coroborate foarte bine cu rezultatul Low-Pass şi cu alte rezultate medicale pe care le avem. Proiectul poate să ia o direcţie mult mai largă şi avem disponibilitatea să investim”, afirmă Mihai Marcu.

În viitorul imediat, aplicaţia va corela în timp real istoricul medical al fiecărui pacient - rezultatele anterioare de laborator (biochimie, hematologie, imunologie), precum şi investigaţiile imagistice (RMN, CT) - cu riscurile individuale de îmbolnăvire identificate prin analiza genomică Low-Pass Whole Genome Sequencing. „Avem în arhive 1.000.000 de captări RMN şi CT. Şi ne vom afla în situaţia în care vom corobora riscul genetic născut cu riscurile dobândite, prin rezultatele la analizele pe care le avem. Vor prevala, în alegerea candidaţilor incluşi în studiu, cei care au un istoric medical. Proiectul în sine arată faptul că noi nu ne dorim abonaţi noi pe care să-i targetăm cu produsul, noi dorim oameni care deja au la noi investigaţii, pentru că avem nevoie de de aceste date”, subliniază Mihai Marcu. Tot el completează că investigaţia care va fi derulată în premieră naţională de MedLife va urmări „o paletă uriaşă de boli – 75, şi sper să ajungem la 100”.

Longevity 100Ă permite identificarea a peste 100 de predispoziţii genetice, dintre care 75 sunt boli comune, plecând de la cele mai frecvente tipuri de cancere, la afecţiuni metabolice, cardiovasculare, neurologice, autoimune, gastrointestinale, renale sau oftalmologice. De asemenea, testarea genetică oferă informaţii despre caracteristici legate de stilul de viaţă, activitatea fizică, odihnă şi sănătatea mintală. Concret, testul genetic MedLife îi va ajuta pe pacienţi să înţeleagă mai bine de ce anume are nevoie corpul lor pentru o stare de bine. Dincolo de rezultate şi date medicale, acest test vorbeşte despre echilibru între corp şi minte, între ritmul vieţii şi nevoia de refacere, între energie şi calm. Analizând modul în care organismul fiecărui pacient reacţionează la alimentaţie, mişcare şi odihnă, specialiştii de la MedLife îi vor putea ghida spre o stare de armonie durabilă - baza unei vieţi active şi sănătoase.

O rază care depăşeşte graniţele

În lunile următoare, proiectul va genera rezultate relevante, evidenţiind beneficiile integrării datelor medicale istorice cu tehnologiile avansate de secvenţiere genomică. În cadrul proiectului, MedLife a achiziţionat recent din Statele Unite tehnologii cu o capacitate mare de procesare a datelor, pentru a putea analiza şi corela în mod complex toate informaţiile medicale ale pacienţilor, susţinând astfel tranziţia spre medicina preventivă şi personalizată.

Vorbind despre impact, Mihai Marcu evidenţiază că acesta nu se regăseşte doar la nivelul pacientului şi al medicului care îl tratează. „Vom putea evidenţia riscurile de îmbolnăvire la nivel naţional, ceea ce ne va arăta cum ar trebui să arate medicina pentru pacientul român în viitor. Al doilea aspect important este că pot fi depistaţi pacienţi cu boli în faze incipiente. Este o diferenţă uriaşă în a trata un om, o afecţiune cronică de ani de zile, sau o boală în fază incipientă sau a face prevenţie. Pentru un sistem de sănătate este o degrevare fantastică. Eu asta aş face. Dacă aş fi ministrul sănătăţii, aş vrea să ştiu pentru ce se fac şase spitale regionale, pentru ce boli?

Cu informaţii ca cele oferite de studiu, se pot face programe, te gândeşti la viitor, ce vor face copiii, tinerii.”

Mihai Marcu spune că această schimbare de paradigmă poate duce la creşterea efectivă a speranţei de viaţă şi a calităţii vieţii. „Oricine poate urmări riscurile pe care le are. Ştiu ce am de făcut, să trăiesc mai bine şi pentru ce e corpul pregătit să facă faţă, ce trebuie să monitorizez. Este o schimbare majoră, şi cred că MedLife va fi un pionier, dacă nu pionierul acestui domeniu şi poate nu numai în România, cred că mult mai departe. Nu ştiu cât e raza de mare, dar depăşim graniţele ţării.

Este foarte evident că aceasta este calea. De ce să nu dezvolţi sistem medical după profilul îmbolnăvirilor populaţiei tale? De ce să nu-ţi construieşti spitale pe regiunile unde te îmbolnăveşti?”

Testarea va fi gratuită pentru voluntarii participanţi la studiu dar şi pentru anumite categorii de pacienţi oncologici. La scară largă, serviciul va fi disponibil de anul viitor, fiind deja multe companii interesate să se înroleze în proiect, punctează CEO-ul MedLife. Tot el punctează că „pacienţii vor începe să primească rezultatele testării, iar echipa care va explica aceste rezultate trebuie formată”. De pildă, geneticienii trebuie să interpreteze şi să explice informaţiile, iar în cazul pacienţilor la care sunt depistate patologii grave trebuie să fie dezvoltat nu doar un plan de comunicare, ci şi un plan clar privind paşii următori. Echipa implicată în proiect reuneşte 20 de specialişti cu expertiză în genetică, bioinformatică şi medicină preventivă, sub coordonarea ştiinţifică a lui Dumitru Jardan, biolog şi doctor în ştiinţe.

Una peste alta, Mihai Marcu spune că deşi este greu de cuatificat în acest moment amploarea proiectului, este extrem de optimist. „Noi avem un plan, un buget alocat, avem convingere. Am convingerea că o să iasă un proiect absolut spectaculos.”    

PREMIERĂ: Testele genetice avansate sunt realizate cu ajutorul tehnologiei de secvenţiere genomică de ultimă generaţie: Low-Pass Whole Genome Sequencing (LP-WGS) pe platforma Illumina NovaSeq X Plus, recent achiziţionată, de MedLife

Carte de vizită

Mihai Marcu este preşedinte & CEO al MedLife Group, antreprenor & investitor, membru fondator al Romanian Business Leaders

1.Œ Este unul dintre cei mai respectaţi antreprenori români, cu peste 30 de ani de experienţă în business şi investiţii. Sub conducerea sa, MedLife s-a dezvoltat dintr-o clinică de la parterul unei vile într-un grup integrat de peste 85 de companii, cu o echipă de peste 12.000 de angajaţi şi colaboratori, devenind liderul pieţei serviciilor medicale private din România şi un exemplu de expansiune regională şi inovaţie.

2. Fost vicepreşedinte de bancă la doar 29 de ani, este expert în fuziuni şi achiziţii (M&A) şi unul dintre membrii fondatori ai comunităţii Romanian Business Leaders.

3. În paralel, derulează proiecte în domeniul turismului şi HORECA, contribuind la dezvoltarea patrimoniului local prin pensiuni-muzeu şi iniţiative culturale în Delta Dunării, Sighişoara şi Limanu.

4. Business angel, mentor şi coach, Mihai Marcu continuă să inspire o nouă generaţie de lideri prin deviza sa: „Think Big and Act Fast.”

Istoricul principalelor achiziţii

2010 – 2016, furnizor privat de servicii de sănătate:

• Grupul PDR – spital multidisciplinar, ambulatoriu şi laboratoare în Braşov.

• Grupul Genesys – spital multidisciplinar, ambulatoriu şi laboratoare în Arad.

• Centrul Medical Sama – ambulatoriu, spitalizare de zi şi laboratoare în Craiova şi alte oraşe din zona de sud–vest a României.

• Prima Medical – centru imagistic în Craiova.

• Diamed Center – reţea de laboratoare din Bucureşti şi alte oraşe din zona de sud a României. Baza pentru al doilea brand al MedLife – Sfânta Maria.

• Stem Cells Bank – bancă de celule stem în Timişoara.

• Clinica Dent Estet – centre stomatologice în Bucureşti şi principalele oraşe din ţară.

• Centrul Medical Panduri – unităţi de ambulatoriu şi laborator în Bucureşti.

2017 – 2020: Primul furnizor privat de servicii medicale listat la Bursa de Valori Bucureşti

• Almina Trading – ambulatoriu, servicii de imagistică şi laboratoare în judeţul Ilfov.

• Anima – unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de ambulatoriu cu contract cu CNAS.

• Valdi Medica – operează Spitalul Humanitas din Cluj.

• Polisano – spital multidisciplinar, ambulatoriu şi laboratoare în Sibiu.

• Rózsakert Medical Center (RMC) – ambulatorii şi centru stomatologic în Budapesta, Ungaria.

• Solomed – unităţi de ambulatoriu şi laborator în judeţul Argeş.

• Ghencea – unităţi de ambulatoriu din zona Bucureşti, integrate în reţeaua Sfânta Maria.

• OncoTeam – laborator de anatomie patologică şi biologie moleculară în Bucureşti.

• Lotus – hub medical care include şi un spital multidisciplinar în Ploieşti.

• Micromedica – unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii medicale private din zona de est a ţării.

• Grupul Ced Pharma – lanţ de farmacii din Bucureşti.

• Pharmachem – distribuitor farma cu o reţea de depozite în Bucureşti şi în întreaga ţară.

De-a lungul timpului, creşterea MedLife s-a realizat deopotrivă organic, dar şi prin achiziţii.

2021 – 2025: Dezvoltare intensă la nivel naţional şi consolidarea unităţilor şi serviciilor

• NeoLife – unul dintre cei mai mari jucători din sectorul medical din România pe segmentul oncologie.

• Life Med şi Pro Life – integrate în reţeaua Sfânta Maria.

• OncoCard – spital cu servicii de diagnostic şi tratament oncologic în Braşov.

• Tomorad – centru medical de diagnostic şi imagistică din Sfântu Gheorghe.

• Centrul Medical de Gastroenterologie din Târgu-Mureş.

• Grupul Medicris – cel mai mare centru de medicină a muncii şi servicii conexe din judeţul Bihor.

• Sălile de sport Sweat Concept – o nouă linie de business, wellness.

• Clinica Opticristal – clinică de diagnostic şi chirurgie oftalmologică din Braşov.

• Grupul Medici’s – cel mai important operator medical local din Timişoara.

• Centrul Profilaxis – una dintre policlinicile de top din Timişoara, integrată în reţeaua Sfânta Maria.

• Platforma digitală SanoPass – unul dintre cele mai active start-up-uri din România din sectorul medical, care oferă servicii medicale, wellness şi fitness pe bază de abonament sau individual.

• Spitalul Muntenia – cel mai mare spital privat din judeţul Argeş.

• Grupul Nord – ambulatoriu, laborator şi un spital nou multidisciplinar în Bucureşti.

• Clinicile Sfântul Ilie şi Union – integrate în reţeaua Sfânta Maria.

• Centrul Brol Medical – servicii de chirurgie plastică, reconstructivă şi estetică şi clinică de tratamente dermatologice din Timişoara.

• Centrul Medical Provita 2000 – clinică în Constanţa, integrată în reţeaua Sfânta Maria.

• Personal Genetics – centru de genetică medicală umană cu acoperire naţională.

• Clinica Medvarix – centru de excelenţă în tratamentul varicelor şi hemoroizilor din Timişoara.

• Grupul Antares – unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii medicale private din nord-vestul ţării, cu unităţi de ambulatoriu şi laboratoare.

• Grupul Euromedica Baia Mare – spital mediu multidisciplinar, ambulatoriu, laborator şi secţie imagistică.

• VP-Med Ungaria – clinică modernă pentru proceduri chirurgicale venoase din Budapesta, Ungaria.

• Grupul Routine Med – unitate spitalicească şi ambulatorie, completată de servicii de laborator şi imagistică medicală în regiunea de sud-est a României.

• All Clinic – a doua investiţie în afara graniţelor României. Trei clinici multidisciplinare, în Republica Moldova.

De vorbă cu Mihai Marcu, CEO & preşedinte al consiliului de administraţie MedLife Group

Compania va derula un studiu cu datele colectate de la o parte a pacienţilor?

MedLife şi-a propus să deruleze un studiu cu 4.000 de persoane, care vor face gratuit testarea genetică. Ei vor primi rezultatele, iar noi suntem dispuşi să urmărim şi să le facem şi alte analize atât de laborator cât şi de imagistică.

Ne-am dat seama că acest tip de studiu, cu scanare Low-Pass, este singurul de această dimensiune din Europa. Al doilea aspect important este că 3-4% dintre aceşti oameni vor afla lucruri mai puţin plăcute despre ei. Probabil că 1-2% vor afla, făcând alte investigaţii medicale, că au deja nişte afecţiuni de care habar n-au.

În plus, vom avea un eşantion reprezentativ la nivel naţional, cu 1.000 de persoane. Astfel, vom avea un patern de îmbolnăvire şi de riscuri de boli la nivel naţional. Această informaţie este importantă pentru construcţia strategiei, pentru că investiţiile pot fi mult mai precise – pentru cardio, boli neurologice şamd.

Care valoarea totală estimată pentru investiţie?

Greu de estimat astăzi. Sunt deja milioane de euro alocaţi pentru echipamente, dar avem o echipă de oameni, profesionişti, care pot lucra oriunde în lume. Sunt în România secvenţiatoare, nu de complexitatea şi capacitatea echipamentului achiziţionat de noi, care n-au fost pornite niciodată, pentru că nu au specialiştii care să lucreze cu ele. Pentru că nu se poate apăsa pur şi simplu un buton ca să pornească, e nevoie de oameni cu pregătire foarte înaltă. Nu e un echipament care poate fi pornit într-un garaj. Fără patru-cinci specialişti, nu funcţionează. Acesta este un motiv pentru care este foarte greu să lucrezi cu aceste echipamente. Dincolo de sumele mari, este nevoie de oamenii care au făcut aşa ceva. Institutul de Genomică a României nu are tehnologia pe care o avem noi, iar în regiune nu există decât un singur aparat de acest fel.

Avem o echipă de cinci biostatisticieni, dintre care doi sunt aduşi înapoi de peste hotare, care nu vor face altceva decât să traducă rezultatele echipamentului, care sunt şi ele calibrate, se corelează cu factorii de stil de viaţă şi cu riscurile de îmbolnăvire. Pentru că un rol important îl joacă stilul de viaţă.

Ce arată testarea Low-Pass?

Noi ne naştem cu un genom, cu un genotip. De-a lungul vieţii se formează un fenotip, pentru că modul de viaţă interferează. Dacă există risc mare de cancer de plămâni iar persoana mai şi fumează, evident că riscul de a face cancer creşte. Şi pe măsură ce trecem de 40-50 de ani, s-ar putea ca expunerea să conteze mai mult decât alţi factori.

O componentă importantă pentru cei 4.000 de participanţi din studiu este că vom aplica programe care coroborează rezultatele cu analize medicale, astfel încât pentru o parte dintre ei vom putea estima, cu o probabilitate ridicată, dacă vor dezvolta în următorii zece ani unul dintre cele şapte sau zece tipuri de cancer cu cea mai mare prevalenţă. Aceasta reprezintă o noutate absolută.

Ce s-a schimbat în medicină în ultimii cinci ani?

În ultimii cinci ani am avut un foarte mare avans tehnologic. Primul robot daVinci a venit acum 5 ani şi acum este foarte răspândit. Imagistica nu a avansat foarte mult în ultimii cinci ani. CT-uri, RMN-urile - în afară de softurile de analiză de imagine ele nu s-au schimbat fundamental. În gastroscopie încep să apară nişte softuri foarte interesante şi încep să vadă cu lumină fluorescentă, poate chiar să dea indicii pe oncologie. Cred că investigaţiile de ecografie vor fi tot mai importante, pentru că această investigaţie nu este invazivă şi e la îndemâna medicului, probabil va fi următorul nivel de detectare şi de screening pe scară largă.

Medicul acum 30 de ani n-avea decât analize de bază, iar pe imagistică (CT sau RMN) se putea baza rar. Acum avem mult mai multe aparate de imagistică, România nu mai e codaşă la acest capitol. Per capita, ne plasăm la jumătate faţă de cât are Germania, dar acolo sunt aparate şi în spitale mici. Ca tehnologie de laborator suntem egali cu toată lumea. Acum, medicul român are la dispoziţie toate aceste informaţii – de laborator şi imagistică. A apărut peste tot o gamă mare de investigaţii de imagistică, e absolut normal să găseşti în cabinetul unui ORL-ist un endoscop specializat. Lucrurile s-au schimbat fenomenal şi atunci medicul a început să se bazeze mult mai rezultate paraclinice - imagistică şi laborator - decât pe examenul clinic.

Cred că acum 7-8 ani americanii estimau că un medic trebuie să se bazeze cam 70% pe imagistică şi laborator şi numai 30% pe examenul clinic. Informaţia genetică va aduce date suplimentare, cu o precizie de până la 90%. Dar decizia îi aparţine în continuare medicului. O maşină nu va înlocui medicul, cel puţin nu în următorii 10-20 de ani. Medicul se foloseşte de acest „ghidon” (informaţiile paraclinice) care începe să fie extrem de acurat, variat şi cu un volum de informaţii, de proceduri uriaş. Ştii cu ce riscuri s-a născut, ştii toate analize pe care le-a făcut de-a lungul vieţii, ştii cum a evoluat colesterolul sau hemoglobina, dacă a avut vreodată cel mai mic semn de întrebare la o ecografie, un examen RMN sau CT.

Informaţiile sunt importante, dar este alegerea fiecăruia ce vrea să facă cu ele. În principiu, cine vrea să alerge, să aibă o viaţă mai agitată, să nu doarmă nopţile sau îşi asumă un stres exagerat la job, se expune unor riscuri.

Cum se va schimba medicina în zece ani?

Cred că peste cinci ani medicul va  ştii despre orice pacient care este istoricul medical cu rezultatul la analize şi inclusiv cu interpretări oferite de AI. Pe asta pariez. În orice caz, pacientul va putea să ştie a doua zi după vizita la MedLife ce riscuri majore de îmbolnăvire are. Şi va avea un diagnostic mult mai rapid şi mult mai precis decât în alte părţi. Sunt convins de asta.

În operaţii nu cred într-un avans atât de mare. DaVinci este cel mai tare robort de chirurgie din lume şi noi avem şase acum; avem cel mai bun robot în neuronavigaţie şi în ortopedie avem doi roboţi din vârful de gamă. Ajută, dar e nevoie încă de multă mână de medic şi ochi. Şi cred că va mai dura, nu văd încă momentul în care pot opera singuri. Aici văd un interval mai lung de timp, poate zece ani.

Dar partea de diagnostic şi imagistică se va mişca mult mai repede. Şi vom avea device-uri portabile. Pacientul care va veni la MedLife va putea să-şi pună la mână un ceas care să ofere date despre tensiune, transpiraţie, glicemie, apnee în somn, ritm cardiac. Cine face fişă omului pe genunchi nu-i dă şansă să se facă bine.    

„Acum 7-8 ani americanii estimau că un medic trebuie să se bazeze cam 70% pe imagistică şi laborator, examenul clinic cântărind numai 30%. informaţia genetică va aduce date în plus, până la 90%. Dar decizia îi aparţine în continuare medicului. O maşină nu va înlocui medicul, cel puţin nu în următorii 10-20 de ani.”

Mihai Marcu, CEO & preşedinte al consiliului de administraţie MedLife Group