Generaţia noastră este, poate mai mult decât oricare alta, privită prin lentila comparaţiilor. „Pe vremea noastră era altfel”, „Noi eram mai serioşi”, „Tinerii nu mai au răbdare”, „Nu mai vor să muncească” sau „Stau prea mult pe telefon” sunt doar câteva dintre etichetele care ni se pun. De multe ori, înainte ca vocea noastră să fie ascultată, noi, tinerii din Gen Z, suntem judecaţi şi încadraţi în nişte stereotipuri care uneori poate că se aplică, dar de cele mai multe ori rămân simple mituri.

Realitatea este mult mai nuanţată. Fiecare generaţie se formează într-un context diferit, într-o lume cu propriile sale provocări, ritmuri, resurse şi incertitudini. Generaţia părinţilor noştri a crescut fără telefoane smart, fără zeci de programe de televiziune, fără „totul la un click distanţă”, fără libertatea de a călători oriunde şi oricând. Noi avem astăzi toate acestea. Ba chiar mai mult de atât. Avem informaţia la discreţie, dar avem şi dificultăţi, uneori, în a discerne între ce e safe şi ce poate să fie fake news. Avem carduri pe care ne ţinem banii, conturi de economii, investiţii, dar trebuie să facem cumva să ne educăm financiar. Pentru că, da, asta ne-a lipsit multora dintre noi în copilărie şi în şcoală.

Sunt nenumărate exemple care ne arată că cei de ieri au crescut cu alte repere, alte limite şi alte aspiraţii şi că tinereţea lor nu seamănă mai deloc cu a noastră. Părinţii şi bunicii noştri au avut propriile lupte. Noi le avem pe ale noastre.

Poate cel mai trist lucru care ni se întâmplă nouă, tinerilor din Generaţia Z, este că suntem băgaţi cu toţii în aceeaşi oală. Fără milă, fără prea mult „research” făcut înainte să ni se pună etichete doar pe baza anului în care ne-am născut.

„Tinerii din ziua de azi sunt leneşi şi superficiali” este cea mai comună etichetă care ni se pune de către mulţi oameni din generaţiile trecute. Dar cum ne putem numi „superficiali” sau „leneşi” când atât de mulţi dintre noi caută sens în tot ceea ce fac, iar atunci când cred cu tărie în ceva merg până în pânzele albe?

Primim sfaturi de la cei cu mai multă experienţă. Pe unele le urmăm, cu unele nu rezonăm. Dar, contrar părerii generale, ştim să ascultăm şi, la rândul nostru, vrem să fim şi noi ascultaţi, să nu fim priviţi doar ca un ghimpe la locul de muncă sau în societate de către cei care au mai multă experienţă. Vrem să fim îndrumaţi atunci când nu ştim care e cea mai bună variantă, vrem să avem, totodată, şi libertate să creăm, să aducem un suflu nou prin proiectele pe care le facem la job sau pe cont propriu.

Nu spun că suntem o generaţie simplă. Dar dacă avem încrederea oamenilor cu ceva mai multă experienţă profesională şi de viaţă decât noi, putem face lucruri extraordinare. Acum mai bine de jumătate de an, unul dintre şefii mei mi-a spus: „Începem un proiect nou, de care te vei ocupa, în mare parte, tu. Ai libertate foarte mare. Priveşte-l ca pe un proiect antreprenorial, al tău, iar el va creşte în timp”. Şi a crescut. De genul acesta de încredere şi libertate avem nevoie, pentru că, fără aceste două lucruri atât de valoroase, nu avem cum să creştem sau cum să schimbăm ceva în bine.

Proiectul pe care l-am pornit este platforma ZF Gen Z, susţinută de Banca Transilvania. Este locul unde, din toamna anului trecut, reuşim, cu o echipă foarte mică - formată în mare parte din tineri Gen Z, să creăm conţinut pentru generaţia noastră. Pentru că avem nevoie să fim la curent, să ne cunoaştem unii altora poveştile şi, poate cel mai important, să vorbim pe limba noastră: simplu, concis, direct.

Acesta este doar un simplu exemplu, al meu, care cred că arată că nu suntem chiar atât de superficiali şi că vrem să muncim. Dar ceea ce mă bucură este că văd tot mai des tineri ca mine şi ca tine care îşi pun toată energia şi toate resursele în mici businessuri în care cred, pe care le încep încă de pe băncile facultăţii, în proiecte - unele chiar neplătite - care pun accent pe comunitate, în investiţii, iar lista poate continua. Unde încap lenea, superficialitatea, lipsa de răbdare sau de seriozitate în toate acestea?

Şi pentru că nu vreau să generalizez, e important să spun că nu toată lumea vorbeşte despre Gen Z în felul acesta. Nu toţi ne pun etichete şi nici nu cred orbeşte în miturile despre generaţia noastră. Nu toţi ne cataloghează ca fiind piază rea sau mai proşti decât generaţiile trecute. Sunt şi oameni care pot să vadă dincolo de aparenţe, dincolo de ce spun unele studii, oameni care cred în noi. Şi nu sunt chiar atât de puţini. Iar noi, la rândul nostru, trebuie să îi apreciem, să îi ascultăm, să învăţăm de la ei cât de mult putem şi să îi lăsăm şi pe ei să înveţe de la noi. Doar aşa cred că vom transforma totul în mai bine: cu experienţa şi know-how-ul lor şi cu curajul, puterea şi entuziasmul nostru.

Cum ne văd alţii? Cum ne vedem noi?

Sergiu Mircea, director executiv de marketing şi comunicare, Banca Transilvania

Generaţia actuală îmi place foarte mult, e o generaţie cu un nivel de cunoştinţe ridicat. E o generaţie incredibilă. Sigur că sunt şi probleme de atenţie şi răbdare, dar la nivelul informaţiilor şi al expertizei e o generaţie foarte bună. (...) Avem ocazia să învăţăm foarte mult de la ei în zone pe care noi poate nu le cunoaştem – de la zone de lifestyle până la modul în care folosesc inteligenţa artificială. (...) Când lucrezi cu Gen Z, ai ocazia să înveţi mult mai multe lucruri la care nu eşti expus şi rămâi tânăr.

Mugur Tolici, directorul de HR al Băncii Naţionale a României

Este o generaţie pe care o apreciez foarte mult pentru câteva lucruri. Primul este sinceritatea faţă de ceea ce vor să facă. Există această tendinţă sau acest miraj – mă duc într-un loc care îmi oferă diferite lucruri, poate o salarizare bună, poate perspective grozave, dar nu e neapărat ceea ce îmi place. Merg acolo şi în timp constat că e ceea ce mi-am dorit sau nu, dar de multe ori un loc bun, nu cel pe care ni-l dorim, poate să devină un fel de colivie aurită. Cumva ne complacem într-un lucru care, cinci ani mai târziu sau zece, constatăm că nu ne-a ajutat prea mult în a ne atinge ideile, acele visuri din tinereţe. E destul de greu la această vârstă să ştii ce vrei să faci în viaţă. Tinerii pot oricând să se recalifice, să se reorienteze.

Nevenca Doca, director executiv senior, resurse umane, Banca Transilvania

Tinerii din Gen Z apreciază în primul rând flexibilitatea şi autonomia. Sunt early adopters şi integrează tehnologia avansată în procesele de lucru şi comunicare. Cred că principala diferenţă comparativ cu alte generaţii este abilitatea lor nativ digitală şi, cel mai probabil, de aici şi preferinţa lor pentru comunicarea directă, scurtă şi asincronă. În plus, pun accent pe stabilitate financiară şi echilibru viaţă-muncă. Îi vedem activi social şi civic, preocupaţi de teme precum diversitatea şi incluziunea.

Adrian Anghel, deputy CEO, INNO Investments, parte din Grupul Banca Transilvania

Eu sunt uimit de această generaţie. Mi se pare cea mai informată generaţie, cea mai inteligentă generaţie. Mi se pare că are lumea la degetul mic şi are toate informaţiile de care are nevoie. Şi aş vrea să ştiu cum facem să avem cât mai mulţi investitori din rândul generaţiei Z, să înceapă cât mai de tineri, să se ţină de treabă.

Ana Maria Mihăescu, fost bancher, antreprenor

Generaţia tânără este mai bine pregătită pentru viaţă decât am fost noi. Cei din generaţiile anterioare au fost pregătiţi să se pună pe ei pe ultimul loc. Pasiunile şi visele noastre cădeau în lista de priorităţi. Generaţia de astăzi este caracterizată prin „trăieşte clipa”. Tinerii de azi întâi se gândesc ce le trebuie lor, ce îşi doresc, dar apoi se uită totuşi în jur. Nu mai există acel egoism. Eu m-am confruntat cu egoism şi mă uitam şi în dreapta, şi în stânga şi tot timpul voiam mai mult ca să ajung din urmă pe cel din dreapta sau din stânga mea ori pe cel de dinainte. Generaţia lor este, cred, mai generoasă din punctul ăsta de vedere.

Csaba Bálint, membru în Consiliul de Administraţie al BNR

Cred că generaţia de astăzi nu are ca punct de plecare teoria, ci practica, lucrul concret. Este mai bine să începem cu ceva practic şi, după ce am terminat un exerciţiu, să încercăm să explicăm şi teoria din spate şi de ce funcţionează aşa economia. Tinerii din generaţia Z au o capacitate mare de a se redresa.

Grigore Piroşcă, profesor la Facultatea de Economie, ASE

Noi, cei care facem parte din generaţia X şi Millennials, ne bucuram când găseam un loc de muncă. Ni se părea că suntem binecuvântaţi şi că am avut noroc pentru că ne puteam întreţine şi ne puteam plăti facturile. Tinerii din generaţia Z consideră că este un drept fundamental acesta de a munci şi aşteaptă ca mediul economic, societatea, statul să le pună la dispoziţie mijloacele prin care ei să-şi poată pune în valoare talentul şi dorinţa de a munci. La nivel mondial, posturile de conducere pe care le au oamenii din generaţia Z au ajuns să le depăşească pe cele ale generaţiei Baby Boomers. Deci nu se poate spune că aceşti tineri nu doresc să muncească sau că sunt superficiali, ci că pur şi simplu muncesc, dar având o altă perspectivă şi o altă viziune asupra vieţii.

Andreea Pipernea, managing partner, APlus Advisory şi membru fondator al Business Advisory Romania (BAR)

Văd mai multă încredere în ei, în tinerii din ziua de azi, au curajul de a deschide gura şi a spune ceea ce gândesc, au libertatea de a lua decizii neinfluenţaţi de părinţi. Cred că este esenţial şi e ceva la care noi, generaţia noastră, nu am excelat neapărat sau poate ne-a luat nişte ani de zile până ne-am găsit, ne-am înţeles, am aflat care ne sunt puterile, calităţile. Nu era neapărat un obicei ca lucrurile astea să ţi se spună de acasă. Se vorbea mai mult despre ce să nu faci, despre limite, despre cum să fii respectuos şi în banca ta şi la locul tău, despre cum să vorbeşti mai puţin, nu mai mult. Tinerii de azi sunt mai flexibili şi se pot reprofila şi respecializa repede şi mai uşor decât o făceau cei din generaţiile trecute.

Andrei Mocanu, student, ASE

Dacă nu ştim ceva, nu prea stăm să întrebăm sau să aşteptăm până când ne oferă cineva o explicaţie, ci ne ducem şi luăm informaţia respectivă, indiferent că mergem la bibliotecă sau căutăm pe Google ori întrebăm pe ChatGPT, nu mai contează metoda. Cert e că în ziua de astăzi, având accesul atât de facil la informaţie, ne ducem şi luăm informaţia atunci când avem nevoie de ea.

Maria Andrada Nidelea, reprezentant în Senatul Universitar şi studentă la ASE

Potenţialul nostru nu cunoaşte limite. Asta e cea mai importantă lecţie pe care eu am primit-o de la părinţii mei. Nu trebuie să ne fie frică să fim noi înşine, să fim sinceri, să punem întrebări, să descoperim cât mai mult putem. Flexibilitatea, adaptabilitatea şi independenţa sunt termenii care definesc noua generaţie.

Daria Radu, studentă la ASE şi project manager al Investment School

Răbdarea este cea care te ajută să faci faţă situaţiilor neprevăzute. Cea mai importantă lecţie este să te provoci pe tine cât mai mult, mai ales când eşti tânăr şi îţi permiţi să pierzi mai mult decât ţi-ai permite în secunda în care nu mai ai un ajutor în spate, cum sunt pentru mine părinţii.

Ştefan Musgociu, specialist business development & public affairs la Bursa de Valori Bucureşti

Generaţia Z e o generaţie mai liberă, mai dispusă să îşi asume riscuri. Nu trebuie să le spui tinerilor ce să facă, în ce să investească pentru că vor descoperi ei. Au nevoie de sprijin, să ştie că e cineva acolo care îi poate îndruma, dar fără să le spună ce să facă. Generaţia asta s-a născut cu telefonul în mână. Le dăm pe telefon tot ceea ce au nevoie, le traducem şi îi mai întrebăm şi pe ei, astfel încât să avem interacţiune.

Andrei Rubeli, director al departamentului de actuariat, Asirom Vienna Insurance Group

Simt că noile generaţii vin din familii care şi-au lăsat copiii să crească liberi, care şi-au lăsat copiii să se orienteze către pasiunile lor. Tinerii de azi au avut norocul să crească astfel. Eu sunt foarte încrezător în România şi în noua generaţie.

Sorina Donisa, CEO al companiei Prohuman

Generaţia Z este o generaţie diferită. Tinerii din Gen Z suferă pentru că noi, părinţii lor, cei din generaţia X, le-am dat foarte multe fără să cerem ceva la schimb, iar ei au o anumită tendinţă de a considera că foarte multe lucruri li se cuvin. (...) Pe de altă parte, unii dintre ei sunt foarte curajoşi şi ştiu să-şi pună în valoare competenţele pe care le au. Dar majoritatea cred că nu-şi dau seama de competenţele pe care le au pentru că ei nu realizează că, de exemplu, generaţia mea nu are aceleaşi competenţe. Lor li se pare ceva normal să ştie să intre într-o platformă imediat, să şi-o instaleze, să se uite două ore şi să ştie cum să lucreze într-o aplicaţie, în timp ce poate cineva cu
20 de ani de experienţă o să aibă nevoie de timp dublu ca să facă acelaşi lucru ca şi ei.

Adrian Ciubotaru, antreprenor şi fondatorul One Love, prăjitorie şi cafenea din Popeşti-Leordeni

Tinerii din generaţia Z vin dintr-o zonă a vitezei. Nu e o critică, ci un adevăr. Astăzi nu mai există timpul acela de aşteptare. Tinerii vor totul repede şi au şi posibilitatea, şi capacitatea de a găsi astăzi orice informaţie într-un timp foarte scurt.

Cristian Martânov, student la antreprenoriat la ASE şi investitor

Visul meu nu este să fiu milionar. Viziunea mea, ceea ce vreau eu să devin, nu este strict legată de bani, ci de ce sunt eu capabil să fac. Obiectivul de a fi fericit, pentru mine, a depăşit cumva obiectivul legat de bani. O parte din nevoile financiare am reuşit să le acopăr, iar odată ce am făcut asta, am început să mă uit şi la alte părţi importante ale vieţii: prieteni, relaţii şi aşa mai departe. Deci, pentru mine, visul este o viaţă completă, în care sunt împlinit pe toate planurile.

Inga Eperjessy, studentă la The Entrepreneurship Academy (21 de ani)

Pentru mine, antreprenoriatul vine şi cu o componentă emoţională. Nu e doar despre bani şi succes. Vreau să fiu antreprenor pentru că vreau să am ceva care să rămână şi după mine. Acesta este planul meu pentru următorii 10–15 ani. Îmi imaginez că, atunci când o să am familia mea, copiii mei se vor mândri cu mine.

Ruxandra Mihaela Lungu, studentă şi preşedinte, FABIZ Students Committee

Tinerii din generaţia noastră trebuie să creadă în ei, să creadă că orice este posibil, să se dezvolte cât mai mult. Mulţi deja facem asta. Suntem o generaţie care vine cu o forţă fresh, care îşi doreşte să schimbe ceva, să investim în noi în primul rând.

Cristian Păun, profesor de finanţe la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti (ASE)

Vedem că vin din spate tineri care sunt mult mai apropiaţi de tehnologiile acestea moderne, de digital, de tot ce înseamnă aplicaţii, tot ce înseamnă comoditatea asta de a sta într-un scaun, cu un monitor în faţă şi a face lucruri – de la simple cumpărături până la a citi şi a se educa. (...) Principala lor temere este lipsa banilor. Mulţi tineri vor să îşi deschidă propria afacere, dar se lovesc de această temere. Totuşi, există apetit pentru antreprenoriat. Tinerii de azi au atât de multe cunoştinţe încât pot deschide cu uşurinţă foarte multe afaceri. Dar trebuie să vorbească mai mult între ei, să exploreze ideile şi să lucreze la partea de mentalitate.

Radu Ciobanu, profesor, ASE

Cred că această generaţie e mult mai dinamică, mai ales atunci când vine vorba de investiţii. Îşi doresc să facă investiţii, alocă bani pentru asta, dar sunt atraşi de profituri instant, chiar dacă îşi asumă riscuri mari, profituri care de multe ori nu apar. Faţă de generaţiile trecute de studenţi, cei din ziua de azi sunt mult mai deschişi către investiţii.

Iulian Norocel, consultant de risc şi doctorand la ASE

Generaţia noastră caută să facă lucruri cu sens, care au însemnătate. Suntem ambiţioşi, vrem multe, poate nu avem atât de multă răbdare, însă căutăm sens în ceea ce facem, inclusiv la locul de muncă.

Teodor Ivaşcu, antreprenor şi fondator al proiectului Kloth Invest

Cred că generaţia noastră este una smart, dincolo de tentaţii şi ispite. Avem foarte mult acces la resurse şi oportunităţi. Într-adevăr, nu cred că le fructificăm suficient şi la asta ar trebui să lucrăm.

Radu Andrei Cardoş, student şi vicepreşedinte, FABIZ Students Committee

E foarte important ca noi, tinerii, să fim constanţi. La asta trebuie să lucrăm. Nu contează că faci doar un mic pas spre mai bine. Dacă în fiecare zi poţi fi cu 1% mai bun decât ieri, e foarte important.

Sergiu Neguţ, antreprenor şi business angel

La Gen Z e un fel de bucurie a explorării şi o relaxare în a evalua riscurile care îi ajută să aibă o atitudine constructivă. E mai puţină disperare a muncii, mai puţină angoasă a integrării în societate şi a „ce o să zică lumea”. Un Gen Z, chiar dacă încearcă un business şi nu-i iese, va reuşi să construiască ceva meaningful pentru el şi pentru cei din jur. Generaţia asta este uluitor de puternică pentru că are o nonşalanţă de a trăi într-o Românie mai bună decât realitatea, de a afirma că asta există şi că asta e România pe care noi o construim prin antreprenoriat. Pe aceşti tineri vreau să îi cresc şi asta e România în care vreau să trăiesc. Tinerii de azi sunt mai puţin temători, foarte flexibili.

Roxana Chiriţoiu, o tânără care a ajuns să lucreze în Parlamentul European

Cred că munca, disciplina şi perseverenţa sunt lucrurile care contează cel mai mult. Cred că talentul este supraestimat pentru noi, cei de rând. Mama mea este cântăreaţă, de exemplu, şi acolo, bineînţeles, talentul este indispensabil. Dar pentru cineva care nu urmează un drum în care talentul să fie, într-adevăr, baza, munca este cea care contează.

Roxana Grigorean Ştefan, psihoterapeut

O parte din tinerii de azi au fost mai protejaţi de aspectele negative cu care vine uneori viaţa. Dacă vin dintr-un sistem de supraprotecţie, s-ar putea să aibă nişte dificultăţi în a-şi asuma anumite riscuri. Pe de-o parte, tinerii de azi sunt mult mai conştienţi decât eram noi la vârsta lor, au acces la mult mai multe informaţii, au o capacitate de procesare cognitivă mult mai bună. Pe partea emoţională, vedem fragilitate, dar în acelaşi timp au o capacitate emoţională ridicată. E un paradox aici pentru că ei au o inteligenţă emoţională mai mare decât aveam noi la vârsta lor, pentru că au crescut în alt sistem.

Florentina Almăjanu, director, CFA România

Tinerii din ziua de azi mi se par fantastici. Fac lucruri pe care eu nu mi-aş fi închipuit că le-aş putea face la 20 de ani şi nu aveam sigur maturitatea pe care o au ei. Sunt maturi, curioşi. În schimb, generaţia mea nu avea această dependenţă de tooluri, de telefon sau tabletă. Nu ştiu dacă e bine sau rău, dar aşa e realitatea.

Andrei Stupu, doctor în ştiinţele educaţiei

Există în prezent acest mit al declinului cognitiv la generaţia Z. Din 2018, în ţările cele mai dezvoltate, conform studiilor, IQ-ul generaţional nu a mai crescut. Se înregistrează o stagnare pentru că felul în care am definit inteligenţa în secolul trecut nu mai este valid pentru tipul de mediu în care ne desfăşurăm activitatea astăzi. Însă a crescut inteligenţa Gen Z pe taskuri vizuale, de exemplu, tocmai ca urmare a faptului că interacţionează foarte mult cu mediul digital.