Agitatia maxima de pe piata romaneasca de telefonie mobila se explica nu doar prin performantele deosebite atat in termeni de profit, cat si de venituri inregistrate de aceasta industrie, ci si prin faptul ca aceasta a ajuns in perioada de maturitate. Avand in vedere ca rata de penetrare a ajuns la 60%, iar ritmul de crestere este tot mai alert de la un an la an la altul, se poate spune ca operatorii au intrat in linie dreapta pana la finish-ul reprezentat de momentul in care, cel putin pe hartie, fiecare roman va avea un abonament sau o cartela de telefonie mobila.

Apropierea de o rata de penetrare de 100% inteteste competitia intre jucatori, iar acest lucru se va reflecta in primul rand intr-o scadere a tarifelor, aflate oricum pe un trend descendent. Zona in care batalia dintre operatori a scazut tarifele in modul cel mai vizibil este piata clientilor corporate. Cele mai mari companii din Romania au migrat de la Connex la Orange si viceversa, intr-un du-te-vino necontenit, ajungandu-se chiar la situatii in care utilizatorii-angajati ai marilor societati platesc sume simbolice pentru un abonament. Aici, exista fara indoiala avantajul volumelor mari.

Cat de departe este momentul in care rata de penetrare a acestui servicu va fi de 100% sau peste, asa cum se intampla in state nu foarte indepartate geografic de Romania, precum Grecia sau Cehia? Raspunsul vine de la Richard Moat, presedintele Orange Romania - liderul de anul acesta al pietei de telefonie mobila atat in termen de venituri, cat si in ceea ce priveste numarul de abonati. "In Romania, gradul de penetrare a pietei este de 55%, astfel ca mai exista oportunitati importante. Credem ca rata de penetrare va ajunge la 62% la sfarsitul acestui an si la 75% la finele lui 2006", a declarat Moat in noiembrie 2005. Cu un asemenea ritm, in circa trei ani Romania poate ajunge in situatia Greciei si Cehiei.

Oportunitatile importante de care vorbea presedintele Orange au fost valorificate de Cosmote, divizia de telefonie mobila a OTE - actionarul majoritar de la RomTelecom. Cosmote a preluat in vara acestui an 70% din actiunile Cosmorom printr-o majorare de capital de 120 de milioane de euro. Acesti bani au fost folositi pentru plata datoriilor operatorului care se apropia incet-incet de faliment.  Odata curatata de datorii, Cosmorom a devenit o baza ideala de pe care grecii de la Cosmote sa inceapa razboiul cu Orange si Connex-Vodafone. Mai intai un razboi al preturilor, vizibil mai ales in zona serviciilor preplatite (cartele). Bineinteles, pentru moment cei doi giganti vad un prichidel in competitorul lor mai nou (sau mai vechi avand in vedere ca defunctul Cosmorom este prezent pe piata de sase ani).

Managerii celor doua companii se gandesc ca 50.000 de clienti ai Cosmote reprezinta o gluma pe langa cei cinci-sase milioane de utilizatori pe care i-au adunat, pana in septembrie 2005, fiecare. Totusi, aceasta diferenta ca de la cer la pamant nu ii va face nici pe Connex-Vodafone, nici pe Orange sa-si neglijeze concurenta. Altminteri, am asista la o confruntare moderna de tipul luptei dintre David si Goliath, al carei final nu a putut fi anticipat corect.

Daca ne uitam strict la numarul de abonati, peste 60% din clientii Orange si Connex-Vodafone sunt utilizatorii de servicii preplatite. Or, exact in aceasta zona vor sa atace grecii de la Cosmote. E adevarat ca batalia pentru profituri se da pe piata corporate, impartita deocamdata in proportii egale doar intre cei doi giganti, insa orice calatorie de 1.000 de mile trebuie sa inceapa cu un pas.

Razboiul pentru abonati si pentru venituri poate imbraca si forma unui conflict pentru culori si brand-uri. Anul acesta s-a ingropat mai vechea disputa dintre Vodafone si Telemobil (Zapp), principalul furnizor mobil de date din Romania,  privind "paternitatea" brand-ului britanic pe piata romaneasca. Cu ceva ani in urma, Telemobil a inregistrat mai multe marci, printre care si Vodafone. In cele din urma, dupa mai multe infatisari la tribunal, Telemobil a ajuns la o intelegere cu cei de la Vodafone, prin care au renuntat la brand.

Cazul s-a solutionat printr-o tranzactie facuta la  Londra intre actionarii filialelor din Romania ale celor doua companii. Nici nu s-au stins bine ecourile iscate in jurul acestui subiect, ca au si aparut premisele pentru un nou conflict care ar putea sa izbucneaca in 2006. Brand-ul Cosmote foloseste un verde destul de apropiat de celebrul "verde Connex". Scuza grecilor e ca au inceput rebrandarea la nivel regional (incepand din Grecia) inca din octombrie 2005 si ca folosesc aceasta culoare nu doar in tara noastra. Insa sefii Connex, care se afla in plin proces de rebrandare si de trecere la "rosul Vodafone", nu se pot impaca cu ideea ca verdele lor, in care au investit milioane de euro, va fi folosit de o alta companie pentru a castiga cota de piata. Anul urmator, mare parte din energia Connex-Vodafone, cel putin la nivel de comunicare, se va consuma in procesul de rebrandare.

Ajungem astfel la tranzactia record a anului care tocmai se incheie: preluarea Connex de catre Vodafone, pentru circa 2,5 miliarde de dolari. Aceasta suma a reprezentat contravaloarea a 79% din actiunile companiei. Totodata, consolidarea pozitiei Vodafone in actionariatul Connex a insemnat si inlocuirea lui Ted Lattimore din pozitia de presedinte si COO al Connex cu romanca Liliana Solomon - manager cu o vasta experienta in telefonia mobila europeana.

Un deal de rasunet a scos la rampa si piata de cablu TV. O alta multinationala, UPC, a devenit proprietarul Astral Telecom, afacere ale carei baze au fost puse de antreprenori romani la inceputul anilor ‘90. Valoarea tranzactiei: peste 400 de milioane de dolari - bani care au ajuns in proportie de 75% in buzunarele unor oameni de afaceri din Romania. Cativa dintre ei au reinvestit banii in sectorul financiar sau in imobiliare. Dincolo de numele implicate, diferenta de valoare dintre cele doua tranzactii ilustreaza in fond diferenta dintre dimensiunile pietei de telefonie mobila si ale celei de cablu TV.

Daca insumam veniturile Orange, Connex-Vodafone si Zapp (Cosmorom reprezentand pana acum o "constanta" neglijabila), obtinem o piata de peste 1 miliard de euro in 2004 si de peste 1,5 miliarde de euro in 2005. Cablul TV (industrie in care includem si ve-nituri din serviciile Internet) se cifreaza la aproximativ 350 milioane de euro, adica de aproape cinci ori mai putin.

Motivul pentru care aceasta piata este, deocamdata, atat de mica il reprezinta nivelul scazut al venitului mediu per utilizator (ARPU). Un roman cheltuie pentru serviciile de cablu doar 4,82 de euro pe luna (cel mai scazut nivel din Europa), in vreme ce un ungur plateste lunar pentru CATV circa 13 euro. Ca sa nu mai vorbim de britanici care platesc pentru aceste servicii 73 de euro in fiecare luna. Nici macar dinamica ratei de penetrare nu este la fel de spectaculoasa ca si cazul telefoniei mobila, situandu-se undeva intre 45 si 50%. Nota bene, procentul este din numarul de gospodarii, nu din populatia totala a Romaniei, ca in cazul operatorilor mobili. Principalii jucatori de pe piata de CATV,  RCS&RDS si UPC-Astral, vor sa-si creasca cifra de afaceri nu neaparat din cresterea gradului de penetrare, ci din marirea ARPU. Cum va fi posibil acest lucru? Prin impachetarea serviciilor de cablu cu servicii de telefonie alternativa si, mai ales, de date. Richard Anderson, directorul UPC-Astral - grup de companii care din vara a devenit lider de piata - crede ca serviciile de date si Internet vor genera cresterile viitoare. La cateva luni dupa preluarea Astral Telecom de catre UPC, Anderson a devenit seful grupului format din cele doua firme, moment care a coincis cu plecarea din Astral a veteranului Aurel Costea, CEO al companiei pana in acel moment.

O intrebare al carei raspuns este asteptat in anul (anii) viitor(i) este cine va cumpara RCS&RDS? Proprietarii grupului (doua fonduri de investitii si antreprenorul Zoltan Teszari) au fost curtati inclusiv de UPC, insa ei au refuzat oferta americanilor. In acest moment este greu de prognozat cine ar putea fi viitorul cumparator, avand in vedere ca UPC era singurul investitor strategic in CATV si date interesat de extindere in Europa Centrala si de Est.