În cadrul unei reuniuni a Cercului Civic Digital al Fidesz, care a avut loc la Szombathely în weekend, premierul ungar Viktor Orban a dezvăluit un episod din timpul primului său mandat, pe care nu l-a mai împărtăşit public până în prezent.

Viktor Orban a afirmat că, atunci când războiul din Kosovo s-a intensificat în 1999, în timpul primului său mandat de prim-ministru, preşedintele american de la acea vreme, Bill Clinton, l-a sunat şi a cerut Ungariei să atace Serbia sau „cel puţin să tragă asupra lor din Ungaria prin Voivodina (nordul Serbiei) până la Belgrad”.

Care a fost poziţia guvernului Orban în această situaţia

La momentul respectiv, guvernul Orbán a respins solicitarea fostului preşedinte american.

„Dacă, la acel moment, am fi avut un prim-ministru care ştia doar să spună „Da, domnule”, am fi fost cufundaţi până peste cap în război”, a spus Orbán, potrivit Telex.hu.

Premierul ungar a mai dezvăluit, în cadrul reuniunii din weekend, că l-a întrebat pe Clinton ce s-ar întâmpla cu cei 300.000 de etnici maghiari care trăiesc în Voivodina dacă solicitarea ar fi pusă în aplicare. Viktor Orban a mai afirmat că a convenit cu Bill Clinton să discute problema personal la summitul NATO programat pentru o săptămână mai târziu, dar americanii nu au mai adus în discuţie problema la acel moment.

Áron Tábor, expert în SUA şi lector la Institutul de Studii Politice şi Internaţionale al Universităţii Eötvös Lóránd, a venit cu precizări în urma afirmaţiilor făcute de Viktor Orban. Acesta a subliniat faptul că deşi iniţial existau într-adevăr unele planuri pentru o operaţiune terestră a NATO în 1999, în timpul războiului din Kosovo, ideea nu beneficia de un sprijin politic real şi nu există dovezi că Ungaria ar fi trebuit să atace Serbia, notează Telex.hu.

La acea vreme, politicienii europeni discutau despre o posibilă operaţiune terestră. Cu toate acestea, potrivit relatărilor presei contemporane, liderii NATO au negat faptul că ar fi planificat o operaţiune terestră împotriva Iugoslaviei.