Cursa pentru inteligenţă artificială nu se mai poartă doar în laboratoarele marilor companii de tehnologie, ci şi în magazine, restaurante, bănci şi aplicaţii de comerţ online. În China, scăderea costurilor de procesare a modelelor AI permite companiilor să transforme tokenurile – unităţile prin care este măsurată utilizarea puterii de calcul – într-un instrument comercial. De la carduri de credit care recompensează cheltuielile cu tokenuri până la restaurante care le oferă clienţilor după masă, economia AI începe să capete forme neaşteptate.

Tokenurile de inteligenţă artificială – un termen cunoscut până nu de mult doar de cei familiarizaţi cu tehnologia – intră rapid în viaţa de zi cu zi a oamenilor din China.

Băncile, cafenelele şi operatorii de telecomunicaţii, alături de numeroase alte companii, mari şi mici, oferă tokenuri AI gratuite ca stimulente pentru a atrage mai mulţi clienţi. Unele companii vând tokenuri aproape în acelaşi mod în care sunt comercializate pachetele de date mobile, le oferă drept recompense pentru utilizarea cardurilor de credit sau le distribuie asemenea accesului gratuit la Wi-Fi.

Un token AI este, în esenţă, o unitate de calcul pe care un model de inteligenţă artificială o foloseşte pentru a procesa textul.

Atunci când un utilizator pune o întrebare unui model sau îi oferă o instrucţiune, cuvintele sunt descompuse în fragmente mici, numite tokenuri, pe care modelul le procesează pentru a genera un răspuns.

Popularitatea uriaşă a inteligenţei artificiale a dus la o creştere puternică a consumului de tokenuri la nivel global. Consumul zilnic de tokenuri în China a crescut până la 500 de trilioane la jumătatea anului 2026, de la 100 de miliarde la începutul lui 2024, se arată într-un articol recent al publicaţiei Rest of World.

Preţurile tokenurilor au devenit un nou front în cursa globală pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale, în condiţiile în care companiile americane şi chineze de AI le reduc agresiv pentru a concura pentru o utilizare cât mai largă a produselor lor. Modelele chineze open-source şi open-weight, deşi rămân în urma rivalilor americani în anumite măsurători privind performanţa de vârf, pot costa cu 60%-90% mai puţin decât modelele comparabile dezvoltate de OpenAI şi Anthropic. Tokenurile mai ieftine permit companiilor chinezeşti să experimenteze cu modalităţi prin care acestea pot fi ambalate şi comercializate pentru consumatorii obişnuiţi.

Poe Zhao, analist cu sediul la Beijing şi fondator al newsletterului Hello China Tech, a declarat pentru Rest of World că unele dintre pachetele de tokenuri pe care companiile chinezeşti le-au introdus pe piaţa de consum reprezintă un „experiment condus de ofertă”. „Majoritatea utilizatorilor obişnuiţi interacţionează în continuare cu inteligenţa artificială prin intermediul unei aplicaţii sau al unei funcţii, fără să vadă un sold de tokenuri”, a spus el. Zhao a afirmat că efortul Chinei de a aduce tokenurile pe piaţa de consum indică o abordare neobişnuită în ceea ce priveşte comercializarea inteligenţei artificiale.

Care sunt cinci moduri prin care tokenurile AI pătrund în viaţa de zi cu zi din China?

1. Tokenurile AI, oferite drept recompense pentru cardurile de credit

În iulie, startupul chinezesc de inteligenţă artificială Moonshot AI a lansat un card de credit care poartă numele modelului său Kimi, în parteneriat cu Agricultural Bank of China şi American Express. Utilizatorii primesc tokenuri AI Kimi, precum şi cote de utilizare pentru agenţi AI şi programare, în funcţie de cheltuielile realizate, într-un sistem similar celui prin care cardurile de credit oferă consumatorilor mile aeriene sau bani înapoi.

Trendul a început în iunie, când China Merchants Bank a lansat un card de credit destinat dezvoltatorilor de inteligenţă artificială. Noii posesori ai cardului primeau până la 1,8 miliarde de tokenuri pentru utilizarea modelelor dezvoltate de startupul chinez de AI MiniMax.

Shanghai Pudong Development Bank a lansat, de asemenea, un card de credit destinat dezvoltatorilor de AI, oferind subvenţii în valoare de până la 3 miliarde de tokenuri pentru modelele Qwen dezvoltate de Alibaba.

2. Tokenurile AI, vândute precum datele mobile

Cei mai mari trei operatori de telecomunicaţii din China au început să ofere utilizarea inteligenţei artificiale într-un mod similar cu pachetele de date mobile.

China Telecom oferă planuri pentru consumatori care pornesc de la 9,9 yuani (1,40 dolari) pe lună pentru 10 milioane de tokenuri, cu alocări mai mari disponibile pentru utilizatorii intensivi şi pentru companii. Compania are şi o platformă numită TokenHub, care oferă abonamente pentru 142 de modele de dimensiuni mari, în timp ce operatorul de stat încearcă să evolueze de la vânzarea tradiţională de servicii de conectivitate telecom către furnizarea de putere de calcul şi servicii de inteligenţă artificială.

Concurenţii săi oferă pachete similare. China Mobile a oferit 400.000 de tokenuri pentru 1 yuan (14 cenţi) în Shanghai, plata fiind făcută prin factura de telefon a utilizatorilor. China Unicom a introdus planuri lunare cu preţuri cuprinse între 15 yuani (2,10 dolari) pentru 6 milioane de tokenuri şi 45 de yuani (6,30 dolari) pentru 18 milioane de tokenuri, destinate utilizatorilor business.

Un token AI este, în esenţă, o unitate de calcul pe care un model de inteligenţă artificială o foloseşte pentru a procesa textul. Atunci când un utilizator pune o întrebare unui model sau îi oferă o instrucţiune, cuvintele sunt descompuse în fragmente mici, numite tokenuri, pe care modelul le procesează pentru a genera un răspuns.

3. Tokenurile AI, oferite gratuit

În loc să ofere Wi-Fi gratuit, un număr tot mai mare de restaurante, cafenele şi baruri din China încearcă acum să atragă clienţii oferindu-le acces gratuit la putere de calcul pentru inteligenţa artificială.

La AGI Bar din Beijing, clienţii care cumpără o băutură şi se conectează la Wi-Fi pot primi acces nelimitat la DeepSeek V4 Flash. Barul, care se adresează în special programatorilor şi fondatorilor de startupuri AI, rulează modelul local, folosind o staţie de lucru Nvidia DGX Spark.

În apropiere, restaurantul de dumplings Jingu Yuan din Beijing le oferă clienţilor credite de calcul în valoare de 10 yuani (1,40 dolari) după masă. Cardurile de pe mesele restaurantului le transmit clienţilor mesajul: „Te-ai săturat după ce ai mâncat dumplings. Mergi să colectezi nişte tokenuri de la casă, astfel încât şi agentul tău şAIţ să poată fi hrănit cu puţină putere de calcul”. Cele două restaurante oferă împreună mai mult de 100 de vouchere pe zi.

În Changsha, o cafenea care urmează să funcţioneze nonstop foloseşte o strategie similară pentru promovare, oferindu-le clienţilor tokenuri AI la cumpărarea cafelei.

4. Tokenurile AI în comerţul online

Tokenurile au ajuns şi pe una dintre cele mai mari platforme online de comerţ cu produse second-hand din China. Pe Xianyu, platformă deţinută de Alibaba şi cunoscută pentru vânzarea de telefoane, mobilă şi haine second-hand, comercianţii promovează acces ieftin la modele AI în pachete măsurate în tokenuri.

Anunţurile oferă milioane de tokenuri pentru câţiva dolari, sub forma unor permise valabile o zi sau a unor
abonamente lunare, precum şi acces partajat la conturi de AI. Unii vânzători împart alocările de utilizare ale modelelor şi le revând studenţilor, dezvoltatorilor independenţi şi companiilor mici. Alţii încearcă să profite de diferenţa dintre preţurile oficiale ale tokenurilor şi accesul redus ca preţ sau gratuit pe care l-au obţinut din alte surse.

5. Tokenurile AI în creditarea bancară

Numărul tot mai mare de startupuri de inteligenţă artificială din China a reprezentat o provocare pentru bănci, care întâmpină dificultăţi în evaluarea situaţiei financiare a companiilor tinere folosind indicatori tradiţionali, precum activele fizice.

Băncile din oraşul Guangzhou, în sudul Chinei, experimentează cu tokenuri pentru a stimula finanţarea startupurilor de AI. Districtul Haizhu din oraş a lansat în august un produs financiar numit „token loan”. Acesta le permite unor bănci precum Bank of China, China CITIC Bank şi Bank of Guangzhou să măsoare producţia şi consumul de tokenuri ale unei companii pentru a decide cât de mult poate împrumuta aceasta. 

Traducere şi adaptare: Oana Ioniţă