Un tsunami al concedierilor ameninţă să lovească piaţa muncii, iar angajaţii care cândva îmbrăţişau „quiet quitting”, refuzând orice efort neplătit, s-au trezit brusc nevoiţi să-şi transforme munca într-un spectacol pentru şefi, doar ca să nu fie următorii pe listă
Piaţa muncii trece printr-o schimbare de paradigmă. După era „quiet quitting”, în care angajaţii au ales să îndeplinească strict atribuţiile pentru care erau plătiţi şi să refuze eforturile suplimentare, incertitudinea provocată de concedieri îi determină acum pe unii să îşi facă munca mult mai vizibilă pentru şefi şi colegi, scrie Business Insider.
Fenomenul, denumit „loud working”, presupune ca angajaţii să vorbească mai mult despre ceea ce fac, să îşi scoată în evidenţă rezultatele şi să se asigure că munca lor este observată. Într-o piaţă în care schimbarea locului de muncă a devenit mai dificilă, iar concedierile reprezintă o ameninţare constantă, vizibilitatea poate deveni pentru unii angajaţi o formă de protecţie.
„Plecarea poate părea riscantă, aşa că angajaţii îşi pot concentra mai multă energie pe demonstrarea valorii lor în interiorul organizaţiei în care se află deja”, spune Vicki Salemi, expertă în carieră pentru platforma de recrutare Monster.
Potrivit acesteia, angajaţii trebuie să fie mai vizibili şi mai vocali în ceea ce priveşte realizările lor, în loc să îşi vadă pur şi simplu de sarcini şi să aştepte ca rezultatele să vorbească de la sine.
Un exemplu este Abhinav Bohra, cercetător în ştiinţe aplicate la Amazon, care spune că o strategie care l-a ajutat să obţină mai multe promovări a fost să înţeleagă ce îşi doreşte cu adevărat managerul său.
Dacă echipa lucra la 10 probleme, Bohra încerca să identifice cele două sau trei probleme pe care managerul său dorea cel mai mult să le rezolve şi îşi concentra eforturile acolo.
„Odată ce rezolvi problema critică, obţii automat vizibilitate”, spune el.
Pentru unii angajaţi, însă, nevoia de a ieşi în evidenţă a devenit mult mai puternică pe fondul concedierilor şi restructurărilor. Un fost angajat Meta, disponibilizat la începutul acestui an, spune că a observat cum competiţia pentru vizibilitate s-a intensificat în ultimii ani. Colegii săi încercau să preia cât mai multe taskuri, iar unii ajungeau chiar să preia responsabilităţile altor colegi, în încercarea de a fi remarcaţi şi de a obţine evaluări bune.
„Mă simţeam de parcă participam la Jocurile Foamei. Toată lumea încerca să preia cât mai multă muncă şi să obţină cât mai multă vizibilitate”, spune fostul angajat.
Presiunea de a demonstra că eşti indispensabil poate duce însă şi la situaţii absurde. Acesta povesteşte că, atunci când i s-a cerut să susţină o prezentare, dar nu avea suficient material, a transformat-o într-o prezentare lungă, plină de „umplutură”.
Fenomenul nu se limitează însă doar la interiorul companiilor. Unii angajaţi îşi construiesc o prezenţă publică în jurul activităţii lor, folosind LinkedIn, TikTok, Instagram sau YouTube pentru a-şi promova competenţele şi proiectele.
Sarah Rilling, în vârstă de 37 de ani, postează zilnic pe LinkedIn despre activitatea „chief of staff”. Deşi obiectivul său nu a fost iniţial să îşi caute un loc de muncă, postările au atras atenţia recrutorilor şi a unor directori de resurse umane. Recent, aceasta a obţinut un nou rol, contribuind şi activitatea sa online.
„Este, nu o să mint, un avantaj foarte mare dacă încerci fie să faci consultanţă, fie să găseşti un nou job. Să te expui te poziţionează mai bine pentru că oamenii îţi văd competenţele fără să fie nevoie să îţi vadă CV-ul”, spune Rilling.
Vicki Salemi consideră că această capacitate de a-ţi comunica realizările poate deveni, la rândul ei, o competenţă importantă pe piaţa muncii.
„Îţi dezvolţi abilitatea de a-ţi amplifica realizările şi de a le putea explica într-un mod clar şi relevant, ceea ce este valoros pentru angajatori”, spune ea.
Există însă şi o limită. Promovarea constantă a propriilor rezultate poate avea efectul opus dacă angajatul ajunge să vorbească despre orice realizare, să monopolizeze şedinţele, să îşi însuşească meritele unei echipe sau să investească mai mult timp în promovarea muncii decât în realizarea ei.
„Trebuie să te asiguri că nu ajungi la epuizare, că nu îţi însuşeşti merite care nu îţi aparţin şi că nu te lauzi constant. Există o anumită doză de tact în toate acestea”, spune Salemi.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro











