Meseria se fură, nu se învaţă” e o zicală care se aplică în multe domenii. Altfel spus, multe tehnici, fineţuri nu pot fi neapărat explicate – în mod voit sau nu – iar cei ce aspiră la un statut de profesionist într-un domeniu sau altul au nevoie să vadă, să audă colegii (mai) experimentaţi în acţiune. Sau poate pur şi simplu alţii au un har special – să vorbească, să convingă, să fie agreabili fără a face mult efort. Fie că e vorba de abordarea clientului, a colegilor, felul în care trebuie expusă o situaţie într-un anumit context, învăţarea „la faţa locului” are marele avantaj că oferă o experienţă palpabilă, concretă. Pot fi cerute explicaţii suplimentare, pot fi făcute clarificări. „Pe viu” poate fi văzută cu ochiul liber şi nemărginirea din ochii internului care altminteri se jură cu mâna pe inimă că a înţeles tot ce i s-a explicat. Sigur, internetul este o resursă uriaşă din care putem învăţa nenumărate tehnici, dar nimic nu poate înlocui interacţiunea directă. O conversaţie scurtă, chiar şi la telefon, are mai multă putere decât sute de mesaje scrise.

Dincolo de faptul că interacţiunea este folositoare pentru a învăţa, comunica sau rezolva mai rapid orice situaţie, are şi marele avantaj de a crea legături reale între colegi, de a pune bazele colaborărilor eficiente.

Tinerii din Generaţia Z, recunoscuţi ca fiind angajaţii care au îmbrăţişat cel mai mult munca remote, deşi au şi cea mai mare nevoie de interacţiune constantă cu managerii şi colegii, încep să vadă din nou biroul ca pe o soluţie la lipsa de conexiune, dificultăţile de învăţare şi rutina instalată în activitatea profesională.

Astfel, balanţa începe să încline tot mai mult către lucrul la birou, aproape 52% dintre angajaţii din generaţia Z spunând că preferă colaborarea faţă în faţă cu managerii şi colegii în locul întâlnirilor online, peste medie şi peste nivelul întâlnit în rândul Millennials (39%) şi chiar Gen X (47%), arată un sondaj realizat de Genesis Property la finalul anului trecut, pe un eşantion de 1.025 respondenţi la nivel naţional. În cazul angajaţilor Gen Z, opt din zece spun că aceste pauze, discuţii şi ieşiri la masă cu colegii îi ajută cel mai mult să se conecteze. În acelaşi timp, se remarcă şi un interes semnificativ mai mare pentru activităţile de recreere şi socializare la birou faţă de alte generaţii, conform sondajului menţionat. Aproape 38% dintre tineri menţionează astfel de activităţi, la birou, în zone dedicate relaxării sau în locuri din preajma biroului ca elemente-cheie ale experienţei de lucru, faţă de media de 17% la nivelul tuturor angajaţilor.

Dar cum modul de lucru s-a schimbat radical în ultimii ani, companiile recurg la tot felul de metode – de la cele mai prietenoase până la constrângeri răspicate – pentru a-şi readuce oamenii la birouri. Roboţii, colegii virtuali, ţintele de reduceri de costuri, de creştere a eficienţei nu fac decât să crească presiunea – şi pe angajaţi, dar şi pe manageri de pe toate nivelele de management.

Astfel, subiectul legat de lucrul de la birou capătă tot mai mare importanţă deopotrivă pentru companii, care caută modele de lucru care să fie atât flexibile, cât şi eficiente, dar şi pentru angajaţii care îşi reconsideră nevoile reale legate de muncă şi echilibrul viaţă–profesie. Pentru că şi angajaţii constată adeseori că munca la distanţă le-a afectat starea de bine, a slăbit relaţiile şi colaborarea profesională, a încetinit evoluţia în carieră şi a accentuat fenomenul „quiet quitting”. Pe de altă parte, toate aceste neajunsuri nu pot fi rezolvate prin simpla prezenţă la birou, ci sunt necesare şi alte ingrediente - de la politeţe, disponibilitate, interes, bunăvoinţă, oportunităţi reale până la efort susţinut, de preferat cu calm, sub presiune.

„Nu e nici frumoasă, nici urâtă. Nici înaltă, nici scundă. Nici grasă, nici slabă. Nici aia şi nici...” e o replică din pelicula „B.D. în alertă”, comedie poliţistă din 1971 cu actori români celebri; replica face referire la semnalmentele unei suspecte. Şi pentru că viaţa bate filmul, e suficient să aruncăm o privire în jur pentru a vedea tot soiul de absurdităţi legate de viaţa profesională; cu titlul de exemplu, un angajat a postat pe Reddit că ajunşi la birou, el şi colegii au constat că nu aveau cu toţii locuri efective unde să lucreze.  

Mediul sau recompensa?

Numeroase studii din diverse regiuni şi timpuri indică faptul că mediul de lucru este mai important decât cuantumul beneficiilor materiale în ce priveşte atractivitatea unui loc de muncă.  Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin şi ZF investighează care sunt factorii cu cel mai mare impact asupra activităţii profesionale.

Ioana Mihai-Andrei erste redactor-şef, Business Magazin