Noua generaţie de lideri nu mai fuge de greşeli – le analizează, şi le asumă şi le transformă în lecţii de business. Tinerii manageri de top din România ne-au spus, fără ocolişuri, care au fost cele mai mari greşeli din carieră şi cum i-au schimbat. Spoiler: nu perfecţiunea construieşte liderii viitorului, ci curajul de a învăţa din eşec.

Răspunsuri de la lideri sub 40 de ani din România

Greşeala a fost multă vreme un cuvânt rostit în şoaptă în mediul profesional românesc. Cultura în care am crescut ne-a învăţat că eşecul e ruşinos, că greşeala trebuie ascunsă, iar erorile, evitate cu orice preţ. Însă o nouă generaţie de lideri vine cu o abordare diferită şi spune lucrurilor pe nume. Tinerii manageri de top din România, cei care conduc echipe, strategii şi rezultate, cei care au sub 40 de ani, au acceptat provocarea anului în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, pe care îl vom lansa în curând, şi vorbesc deschis despre momentele în care au dat-o în bară. Ba mai mult: le revendică. În paginile care urmează, fiecare dintre ei răspunde la o întrebare simplă, dar deloc uşoară: „Care a fost cea mai mare greşeală din cariera ta şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

”, precum şi la o alta, axată pe felul în care diferenţiază eşecul de greşeală.  „Greşeala a fost că m-am concentrat prea mult pe partea tehnică a implementării, în loc să comunic suficient cu echipa despre motivaţia din spatele schimbării. Am învăţat că succesul oricărei transformări depinde, în primul rând, de oameni”, mărturiseşte Cosmin Branche, IT Area Lead la ING Hubs România. În spatele unei decizii greşite se află adesea o intenţie bună, dar insuficient calibrată la context – un pattern recurent în mărturiile tinerilor lideri incluşi în acest dosar. Pentru unii, greşeala a însemnat grabă, poate promovări acceptate prea devreme, proiecte începute fără analiză suficientă, oameni angajaţi pe bază de intuiţie, nu de potrivire. Pentru alţii, a fost tăcerea – amânarea unei decizii dure, necomunicarea unui feedback, frica de a cere ajutor. Iar pentru unii, a fost chiar succesul – acel succes prematur care i-a făcut să creadă că ştiu mai mult decât ştiau, că sunt infailibili. „Mi-am asumat un rol de conducere înainte de a fi pregătit şi am subestimat complexitatea poziţiei. A fost un reality check dur, dar absolut necesar”, spune unul dintre respondenţi. „Am învăţat că leadershipul nu înseamnă să ştii tot, ci să ai curajul să recunoşti când nu ştii.” „Eram atât de entuziasmată să demonstrez că pot, încât n-am întrebat suficient, n-am cerut sprijinul celor mai experimentaţi. Mi-am construit un zid al autosuficienţei care m-a izolat de echipă. Lecţia: vulnerabilitatea nu este o slăbiciune, ci o punte către ceilalţi”, spune o tânără manager într-o companie tech, manager într-o companie tech. Am vrut să schimb totul dintr-o dată – strategii, echipe, procese – fără să mă uit cu atenţie la ce funcţiona deja. A fost o formă de aroganţă mascată în ambiţie”, recunoaşte un alt tânăr manager. „Acum ştiu: schimbarea adevărată începe cu ascultare.” Ideea de „greşeală bună” apare în multe dintre reflecţiile lor şi este un concept care s-ar traduce simplu prin: „am greşit, dar n-a fost degeaba”. Mai importantă decât eroarea în sine este ce faci după. „O greşeală este adesea un incident izolat. Eşecul, în schimb, apare atunci când greşelile se repetă şi nu înveţi din ele”, notează un alt tânăr. E o nuanţare importantă – şi poate definiţia neoficială a acestei generaţii de lideri: oameni care nu confundă greşeala cu eşecul, care nu rămân blocaţi în vină, ci caută sens. Pentru unii, greşeala a însemnat să tacă prea mult timp într-un loc în care nu mai creşteau. „Am rămas prea mult într-o companie care nu mai corespundea valorilor mele, doar pentru că aveam un titlu frumos şi un salariu bun. Am învăţat că atunci când nu te mai regăseşti într-un loc, plecarea nu e un eşec, ci un act de curaj”, spune Diana C., specialistă în marketing strategic. Pentru alţii, a fost subestimarea impactului asupra oamenilor. „Am crezut că pot muta o echipă de la un proiect la altul peste noapte, fără rezistenţă. Mi-a luat luni întregi să recâştig încrederea colegilor. Am înţeles atunci că oamenii nu urmează un lider pentru că are dreptate, ci pentru că le pasă de el.” Greşelile nu au fost doar puncte slabe – ci şi puncte de inflexiune. Aproape fiecare poveste are în centru un moment de reconfigurare profundă, de schimbare a modului de a munci, de a conduce, de a gândi. Unii şi-au schimbat domeniul de activitate, alţii au început de la zero. Unii au cerut ajutor pentru prima dată în carieră, alţii au avut curajul să spună „nu” unor oportunităţi care nu li se potriveau. „Greşelile m-au învăţat să am răbdare – cu oamenii, cu procesele, cu mine însămi. Dacă vrei rezultate sănătoase pe termen lung, trebuie să accepţi şi ritmul real al lucrurilor, nu doar cel pe care ţi-l impune ambiţia”, punctează o tânără care este director financiar într-o companie de retail.

Acest dosar este, în esenţă, despre curajul de a greşi şi despre curajul de a povesti despre greşelile tale, astfel încât şi alţii să înveţe din ele. Pentru că, aşa cum rezumă o altă voce din acest proiect: „Nu e important câte greşeli faci, ci dacă te laşi definit de ele sau le foloseşti ca să devii mai bun.”

Pentru această ediţie specială de cover story BUSINESS Magazin, le-am adresat celor mai promiţători tineri manageri de top din România două întrebări-cheie, menite să scoată la iveală nu reuşitele, ci momentele grele – acelea care ne formează cu adevărat. În anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, disponibil pe site-ul bmag.ro începând cu finalul lunii iunie, veţi găsi în total 100 de astfel de poveşti, precum şi obiectivele pe termen lung ale generaţiei de lideri de sub 40 de ani aleşi anul acesta de noi pentru publicare în anuar.

1. Prima întrebare:

„Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.”
Am vrut să ştim care a fost cea mai mare greşeală din cariera lor şi ce lecţie au extras din ea – sincer, direct, fără cosmetizare.

2. A doua întrebare:

„Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?”
Pentru că nu orice greşeală e un eşec şi nu orice eşec e o cădere. Cum defineşte fiecare eşecul? Şi ce impact are această distincţie asupra modului în care conduc?

Adelina Elena Bădescu, director adjunct direcţia juridic, Salt Bank

33 de ani

Adelina Elena Bădescu, doctor în economie, este director adjunct al direcţiei juridice al Salt Bank, asistent universitar la FAIMA–UPB şi cadru universitar asociat la Facultatea de Drept - ASE. Este membră a AEDBF-România şi contribuie la dezvoltarea de strategii juridice şi financiare.

1.Œ Cariera mea a început cu un pas care, la momentul respectiv, mi s-a părut un eşec. Privind în urmă, însă, a fost una dintre cele mai valoroase lecţii pe care le-am învăţat. Terminasem Facultatea de Drept şi visul meu era clar: să devin avocat. M-am pregătit patru ani pentru asta, dar nu am reuşit să trec examenul de admitere în Baroul Bucureşti. A fost un moment care m-a obligat să îmi regândesc complet drumul profesional. Fără un plan de rezervă, am fost nevoită să găsesc rapid o nouă direcţie. Dar, am învăţat ceva ce spun des şi azi: nu paria totul pe o singură carte. Viaţa are un fel al ei de a te surprinde şi e important să fii pregătit, să te adaptezi. Uneori, chiar dacă drumul ocoleşte, te duce tot acolo unde trebuie — doar că îţi arată lucrurile dintr-un unghi nou.

2. Pentru mine, greşelile fac parte din joc. Sunt etape fireşti în orice proces de creştere — uneori înseamnă pur şi simplu că ai făcut o alegere care nu te-a dus exact unde sperai, dar care ţi-a oferit şansa să te opreşti, să reflectezi, să ajustezi şi să mergi mai departe cu mai multă claritate. Greşelile ne arată nu doar ce n-a mers, ci şi ce putem face mai bine. Dacă le privim cu sinceritate şi curaj, devin un instrument real de învăţare.

Eşecul, în schimb, nu vine dintr-o greşeală. Eşecul apare când te blochezi — când alegi să nu mai cauţi soluţii, să nu mai încerci, să nu mai înveţi. Nu e despre a rata un obiectiv, ci despre a opri procesul de evoluţie, conştient sau nu.

Şi da, am avut şi eu momente în carieră când deciziile luate nu m-au dus unde aş fi vrut. Dar exact acele momente m-au făcut mai atentă, mai clară în intenţii şi mai riguroasă în ceea ce construiesc. Au contat enorm în formarea unei perspective sănătoase. Nu m-au speriat niciodată greşelile în sine, ci mai degrabă ideea de a rămâne blocată într-o etapă, fără să trag ceva bun din ea. Pentru mine, concluzia e simplă: greşelile sunt parte din drum. Eşecul apare doar dacă alegi să nu-l mai parcurgi.

Elena Panait, Head of Leasing, Genesis Property

34 de ani

Elena Panait se descrie ca arhitect de formare, antreprenor prin vocaţie şi lider prin experienţă. În prezent, este Head of Leasing & ComYunitY la Genesis Property, unde creează spaţii şi momente care aduc valoare reală oamenilor şi comunităţilor din jurul clădirilor de birouri din campusurile Yunity Park şi West Gate Business District.

1.Œ La începutul carierei de antreprenor, entuziasmul de a dezvolta proiecte ambiţioase şi dedicarea să iasă totul perfect au lăsat uneori în plan secund rigoarea negocierilor de business. Îmi amintesc, de exemplu, un proiect de amenajare dificil pe care l-am acceptat fără a stabili clar toţi termenii contractuali şi, deşi proiectul a fost livrat impecabil, clientul a plătit doar parţial, invocând tocmai aspectele neclare. A fost lecţia dureroasă care mi-a definit rigoarea contractuală şi grija pentru claritate în orice colaborare. Iar de-a lungul evoluţiei profesionale, o greşeală pe care o facem mulţi este că încercăm să facem totul singuri. Ani de zile am avut o gândire şi un mod de lucru de tip „one woman show”, considerând că delegarea este o formă de slăbiciune. Acum ştiu că niciun proiect de succes nu se clădeşte de o singură persoană, iar o echipă bună e cel mai valoros activ.

2. Greşeala e un act. Eşecul e o stare. În business şi în carieră, greşelile sunt paşi fireşti în procesul de învăţare, contează însă să fie identificate, analizate şi corectate. Eşecul apare atunci când renunţi să mai încerci sau nu mai acorzi importanţă impactului activităţii tale şi a echipei din care faci parte şi laşi loc de greşeli repetate care duc la eşec. Atât greşelile, cât şi eşecurile trebuie să fie repere în procesul de învăţare, nu un sfârşit, iar linia dintre ele se trage acolo unde dispare implicarea. Personal, aleg să le privesc pe ambele ca pe lecţii valoroase, nu ca pe limite.

Bogdan Ionescu, practice manager - store app development & technical lead,

Devhd, ServiceNow Partner

28 de ani

Se concentrează în egală măsură pe dezvoltarea aplicaţiilor inovatoare pentru ServiceNow Store - atât cu IP Devhd, cât şi pentru clienţi din diverse pieţe globale şi pe consolidarea echipei, pentru a crea soluţii scalabile şi de impact.

1.Œ Cred că o problemă cu care se confruntă multe persoane care lucrează în mediul de start-up este capcana „pot face totul singur”. Am avut multe momente la început de carieră în care, probabil din dorinţa de a învăţa cât mai multe lucruri în cât mai puţin timp, am luat mult prea mult asupra mea. Momentul în care am „reparat” cu adevărat greşeala aceasta a fost momentul când am devenit manager şi mi-am dat seama că doar pentru că poţi face totul singur, nu înseamnă că e sănătos pentru tine sau pentru companie.

2. Pentru mine, eşecul vine atunci când nu înveţi nimic dintr-o greşeală. Greşelile sunt normale, inevitabile şi chiar binevenite, mai ales când încerci lucruri noi. Încerc să  inspir mentalitatea aceasta şi oamenilor din jurul meu - să nu ne ferim de greşeli, să ne ferim mai degrabă de safe space, pentru că de cele mai multe ori ele aduc cu adevărat creştere şi evoluţie. Până acum, nu am găsit încă o greşeală care să nu poată fi reparată şi care să nu ducă spre o îmbunătăţire.

Andrada Tănase, Partener, Regulatory Advisory, Deloitte România

35 de ani

S-a alăturat Deloitte România în 2015, în calitate de senior consultant, şi are peste 15 ani de experienţă în domenii precum Basel III, guvernanţă, risc de credit, gestionarea capitalului şi a lichidităţii, guvernanţă şi raportare financiară. Este licenţiată în Finanţe, Bănci şi Burse de Valori şi are un masterat în Managementul proiectelor internaţionale de la ASE. Este membră a ACCA şi CECCAR şi este certificată ca Financial Risk Manager (FRM).

1. Una dintre greşelile care m-au marcat cel mai mult a fost tendinţa de a încerca să rezolv totul singură, chiar şi în situaţii în care ar fi fost firesc să cer ajutor. Am învăţat că a cere sprijin nu e un semn de slăbiciune, ci de maturitate profesională. Colaborarea autentică reduce timpul necesar investit şi riscurile şi întăreşte echipele. Am învăţat să comunic deschis când am nevoie de sprijin şi să ofer acelaşi sprijin la rândul meu.

2. Pentru mine, diferenţa dintre greşeală şi eşec este dată de atitudinea noastră şi modul în care reacţionăm în situaţia respectivă. O greşeală este o oportunitate valoroasă de a învăţa şi de a ne adapta, un pas necesar în dezvoltarea profesională. Eşecul, pe de altă parte, apare atunci când nu reuşim să folosim lecţiile învăţate din greşeli sau când renunţăm înainte de a găsi o soluţie. Eşecul în adevăratul sens este să nu încerci şi să nu îţi asumi responsabilitatea pentru ceea ce faci. Cred că este important să avem curajul să facem greşeli, dar şi maturitatea să învăţăm din ele şi să continuăm să creştem. Astfel, greşeala şi eşecul devin doar etape, nu un punct final.

Alexandru Luchian Constantinescu, fondator şi CEO, Life in Codes

36 de ani

Este fondator şi CEO al Life in Codes, companie de tehnologie specializată în consultanţă şi implementare de soluţii care optimizează colaborarea şi managementul proiectelor în organizaţii. Cu mai mult de 12 ani de experienţă în industrie şi numeroase certificări internaţionale, conduce o echipă remote de 15 specialişti care activează în şapte ţări europene. Sub coordonarea sa, Life in Codes s-a extins din România în pieţe strategice precum Bruxelles, Londra şi Dubai, consolidându-şi poziţia la nivel internaţional.

1.Œ Am greşit când am confundat dorinţa de a livra, cu obligaţia de a accepta orice proiect. La început, când fiecare client părea o validare, am spus „da” unui parteneriat care nu ni se potrivea – ca ritm, ca viziune, ca stil de lucru. Ne-a costat timp, echilibru intern şi energie. Lecţia a fost dură, dar clară: focusul bate volumul. Azi, alegem partenerii pe baza valorilor comune, nu doar a bugetului. Şi învăţăm să spunem „nu” fără vinovăţie.

2. Greşeala este o alegere neinspirată într-un context punctual. E normală, uneori chiar necesară. Eşecul apare atunci când refuzi să înveţi din greşeală – când repeţi acelaşi tipar sau continui într-o direcţie care clar nu funcţionează. Nu cred că rezultatul defineşte eşecul, ci modul în care răspunzi la el. Poţi pierde un client şi totuşi să fii pe un drum bun. Sau poţi închide un contract şi, în acelaşi timp, să distrugi încrederea unei echipe. Linia o trag acolo unde dispare disponibilitatea de a înţelege ce n-a mers şi de ce – pentru că abia atunci devine un eşec adevărat.

Roxana Băbătie, Head of Domestic Sales, Cargus

38 de ani

Cu peste 17 ani de experienţă în industria de logistică şi curierat, Roxana Băbătie şi-a construit cariera în jurul ideii de conectare eficientă între oameni şi afaceri şi s-a implicat în dezvoltarea unor parteneriate strategice, precum şi creşterea eficienţei operaţionale. Din 2023 face parte din echipa Cargus, unde a fost promovată în rolul de head of domestic sales.

1.Œ Sunt o persoană emoţională şi empatică. La un moment dat, în cadrul unui meeting cu un fost CEO, am izbucnit în plâns în timp ce încercam totuşi să-mi exprim punctul de vedere. Simţeam că nu sunt înţeleasă şi că, indiferent cât m-am străduit până atunci, nu reuşeam să transmit esenţialul. Privind în urmă, îmi dau seama că trăiam, de fapt, o mare frustrare şi că am luat totul mult prea personal. Din acel moment, am început să lucrez conştient la echilibru interior, să mă focusez pe ce pot controla şi să nu mai las lucrurile din afara mea să mă copleşească.

2. Cred că adevăratul eşec nu constă într-un rezultat negativ sau într-un obiectiv ratat, ci apare atunci când repeţi aceleaşi greşeli fără să înveţi nimic din ele. O greşeală este firească şi face parte din procesul de învăţare, din dinamica oricărei cariere şi, uneori, chiar din succes. Dar atunci când refuzi să te opreşti, să reflectezi şi să îţi asumi partea ta de responsabilitate, ai ratat nu doar o oportunitate, ci şi o etapă esenţială a dezvoltării tale ca profesionist, ceea ce se poate numi un eşec. Pentru mine, fiecare situaţie dificilă vine cu un mesaj, o lecţie care nu îţi bate la uşă de două ori în acelaşi fel. Dacă nu o asculţi, viaţa profesională tinde să o repete, uneori chiar mai dur, mai direct, mai costisitor. În acest sens, eşecul real nu este căderea, ci lipsa reflecţiei, a asumării şi a dorinţei de a evolua. Dezvoltarea profesională nu înseamnă perfecţiune, ci progres. Iar progresul cere curajul de a privi greşeala în faţă şi de a învăţa din ea.

Veronica Bădulescu, director financiar, Bringo Magazin

37 de ani

Şi-a construit parcursul profesional în domeniul economic, deţinând roluri din ce în ce mai complexe în zona de financiar, îmbunătăţire de procese & cost management, credit risk şi finance business partnering, în domeniile telecomunicaţii şi retail online. Din vara anului trecut a preluat funcţia actuală pe care, spune ea, încearcă să o armonizeze cu rolurile de mamă şi soţie.

1.Œ S-a întâmplat acum 9 ani, când eram proaspăt numită Credit Risk Manager la Vodafone. Atunci am preluat trei echipe, aproximativ 40 de colegi din zonele de Sales Support şi Credit Risk. Prima echipă cu care am avut întâlnire de cunoaştere a fost Sales Support. Eram toţi într-o sală de şedinţă, doar eu cu ei. Eu veneam din zona de financiar, echipa din zona de customer care. Eu eram pozitivă, dornică să înţeleg activităţile specifice şi cum putem îmbunătăţi performanţa împreună, eram focusată pe rezultate. Ei erau tare dezamăgiţi de modul cum mergeau lucrurile pentru ei, atât profesional, cât şi individual, neavând un obiectiv clar sau apreciere în organizaţie.

A fost o şedinţă de neuitat. Am ieşit de acolo cu înţelegerea că am de lucru întâi la zona de people şi apoi la îmbunătăţirea de procese, productivitate, performanţă, rezultate. M-am simţit total nepregătită în faţa lor, eu sărisem un pas, aşteptările mele erau legate de performanţă, îmbunătăţiri, fără să conştientizez că situaţia era mai complicată, nevoile de bază nefiind satisfăcute.

Lecţia învăţată şi care cred cu tărie că se aplică oriunde este faptul că înainte de orice job, suntem oameni, colegi, prieteni, iar rezultatele solide vin din echipe solide, construite sănătos, cu valori comune şi obiective clar setate. Oamenii au nevoie de îndrumare, validare, apreciere, încredere în ceea ce fac şi în liderii care îi conduc. Dacă echipele au parte de ghidaj, susţinere şi validare, performanţa se poate obţine.

2. Greşeala poate fi reparată. În activităţile zilnice există şi greşeli, mai ales în domeniul financiar, unde lucrăm cu foarte multe cifre, formule şi fişiere foarte mari. Important este să verifici şi să faci corelaţiile necesare pentru a identifica şi elimina aceste greşeli. Am avut situaţii de greşeli în bugetare, pe care le-am identificat şi corectat la timp, încât să nu producă efecte negative în business. Implementarea de proceduri clare şi bine definite reduce riscul greşelilor.

Eşecul pentru mine este ceva de impact, este cel mai sincer feedback, venit în situaţii limită, fără menajamente. Chiar dacă unele etape sunt mai grele şi pot fi considerate un eşec, este important să învăţăm din situaţiile dificile şi să le transformăm în lecţii valoroase, constructive spre succes.

Cristian Brînză, fondator, Moon Resorts

36 de ani

Cristian Brînză este antreprenorul care a creat Moon Resorts – o reţea de căsuţe premium în inima naturii. A pornit cu zece unităţi şi un vis: vacanţe fără griji, fără compromisuri. Azi, conduce un business de milioane de euro şi are o viziune clară: turism sustenabil, cu suflet.

1.Œ Am făcut greşeli, şi nu puţine. Dar, cu timpul, am învăţat că nu fiecare greşeală trebuie pusă pe masă public – unele sunt mai valoroase când rămân acolo unde s-au întâmplat, învăţate, asumate şi integrate. Ce pot spune cu siguranţă e că cele mai costisitoare erori nu au fost de strategie sau execuţie, ci de oameni. Când ai încredere nefundamentată sau tolerezi comportamente care contravin valorilor tale, plăteşti – uneori în bani, alteori în timp sau reputaţie. Lecţia pe care n-o voi uita niciodată e că deciziile luate din grabă sau din comoditate pot sabota lucruri construite în ani. Azi, încerc să privesc orice decizie prin filtrul: „Ce preţ are asta pe termen lung?” Dacă nu pot răspunde clar, amân.

2. Pentru mine, o greşeală e un incident. Poate fi dureros, costisitor, dar de cele mai multe ori e reparabil. Eşecul apare când refuzi să înveţi, când te agăţi de o direcţie greşită doar pentru că ţi-e teamă să recunoşti că nu funcţionează. Linia e acolo unde dispare luciditatea. În business, eşecul real nu e că ai pierdut bani sau ai închis un proiect, ci că ai continuat ceva care nu mai avea sens, doar din orgoliu sau inerţie. Personal, nu mă sperie eşecul, mă sperie ideea de a merge înainte cu ochii închişi, de dragul imaginii.

Daniel Păun, National Sales Manager, STADA România

36 de ani

A absolvit Facultatea de Management şi Inginerie Economică în Alimentaţie Publică şi Dezvoltare Rurală, urmată de un master în aceeaşi specializare. Şi-a început parcursul profesional în industria farmaceutică în 2014, ocupând roluri în zona distribuţiei de medicamente pentru companii precum Romastru Trading şi Farmaceutica Remedia. Este căsătorit şi tată a doi băieţi, echilibrând constant cariera şi viaţa de familie.

1.Œ Aflat la începutul carierei profesionale, am participat la un interviu pentru o poziţie promiţătoare, despre care eram 100% sigur că o voi obţine. Dintr-o încredere excesivă în propriile forţe, am tratat interviul cu o superficialitate care s-a dovedit a fi un mare eşec. Am subestimat importanţa pregătirii adecvate şi a unei abordări profesionale, iar rezultatul a fost că am picat acel interviu cu brio.

Lecţia pe care am învăţat-o a fost esenţială: succesul nu vine din certitudinea că vei reuşi, ci din angajamentul de a trata fiecare oportunitate cu seriozitate, respect şi pregătire temeinică.

2. Greşelile sunt oportunităţi de învăţare, dar este esenţial nivelul acestora. La fel de important este să nu ajungem într-o zonă de plafonare, iar acest lucru se întâmplă atunci când nu învăţăm nimic din experienţele trecute şi nu facem ajustările necesare pentru a progresa.

Este fundamental să rămânem într-un proces continuu de învăţare, extrăgând lecţii din fiecare experienţă, indiferent de amploarea acesteia.

David Schiefer, director D&T, Heineken România

33 de ani

Cu un background multicultural - tată german, mamă poloneză - a locuit în toată Europa, din Germania până în UK, iar din 2015 numeşte România „acasă”. Această diversitate i-a alimentat curiozitatea pentru tehnologie şi inovaţie.

1.Œ Una dintre cele mai memorabile lecţii din carieră a venit în urma unei discuţii cu un director de Supply Chain experimentat. „I-am prezentat cu entuziasm idei pentru continuitatea digitală a fabricilor, dar reacţia lui a fost clară: nu era deloc convins. A avut dreptate. Am învăţat că pasiunea trebuie completată cu perspectivă. Progresul real vine din ascultare, adaptare şi compromis, mai ales în conversaţiile dificile.”

2. Un mentor mi-a spus odată: „Greşelile sunt OK. Surprizele, nu.” Greşelile sunt fireşti şi gestionabile dacă sunt observate devreme. Eşecul apare pe nesimţite, ca un cumul de greşeli ignorate. Linia de separaţie e dată de conştientizare şi reacţie. Greşelile aduc învăţare, eşecul cere reflecţie. Ambele sunt valoroase, dar una e mai uşor de gestionat.

Călin Cîndea, Fondator, Maidan Events

39 de ani

A început, povesteşte chiar el, „la firul ierbii”, făcând de toate, de la curăţenie la contracte şi facturi. Azi, cu o echipă formată din 80 de oameni, se concentrează pe strategie, cultură organizaţională, marketing şi lansarea unei noi linii de business: mâncarea ready meal. Pentru el Maidan rămâne ca o echipă de fotbal: când e nevoie, şi portarul urcă în careu să dea gol.

1.Œ Una dintre cele mai mari greşeli? Să crezi că dacă ţi-a ieşit o dată, ai prins reţeta şi merge la nesfârşit. Adevărul e că reţetele se schimbă, ingredientele se scumpesc şi lumea dă foc bucătăriei din când în când — cum a fost cu pandemia. A fost un reality check serios, care m-a învăţat că singura constantă e adaptarea. Lecţia pe care n-o uit: să nu te culci pe lauri. Mai ales dacă sunt din sezonul trecut.

2. Antreprenoriatul şi cartea Antifragil mi-au schimbat complet perspectiva. Trecând de la un eşec la altul, am învăţat să văd în ele nu capătul drumului, ci o sursă de curaj, învăţare şi creştere — personală, dar şi profesională.

Silviu Nistorescu, Digital Business Manager, Porsche Inter Auto Romania

29 de ani

Coordonează proiectele de transformare digitală pentru reţeaua de dealeri a companiei. A început să lucreze la Porsche Inter Auto Romania din al doilea an de facultate, având iniţial o poziţie part-time şi, povesteşte el, era bun să tasteze repede (100 WPM). Pas cu pas a avansat ulterior în organizaţie, ajungând în să conducă programul Online Dealer, lansat ca pilot în România.

1.Œ ŒDa, de mai multe ori, cred. La început tratam lucrurile superficial. Şi mi-a luat ceva timp până să înţeleg ce înseamnă „superficial”. Prima oară când am greşit cred că a fost la încercarea de a implementa un soft de monitorizare maşini de test drive, care era simplu, din perspectiva mea. Eu ştiam să apăs pe butoane, ştiam „shortcuturile” în aplicaţie, însă aici era problema – pentru că doar eu le ştiam, alături de echipa de developeri. Când am încercat să trec lansez softul live, am eşuat lamentabil. Erori peste erori, mesaje zilnice care îmi aduceau la cunoştinţă tot felul de probleme noi. A fost prima şi singura dată când am dat rollback şi am revenit la soluţia anterioară, care era mult, mult mai simplă. Din acea experienţă, am înţeles două lucruri – folosirea tehnologiei de dragul tehnologiei este o capcană ce trebuie evitată şi brieful clar, real şi ancorat în nevoile reale ale utilizatorului e cheia pentru orice proiect digital nou.

2. Pentru mine, eşecul are două forme. Prima, cea clasică: eşecul e atunci când renunţi. A doua e mai subtilă, dar la fel de reală: eşecul apare şi atunci când nu te opreşti să vezi ce ai construit. Dacă tot ce faci e sa mergi înainte fără să-ţi recunoşti progresul, vei rămâne fără energie. Automotivaţia e un rezervor ce trebuie alimentat constant – şi uneori simplul fapt că te uiţi înapoi cu recunoştinţă poate fi exact ce îţi trebuie ca să continui.

Vlad Neamu, Engineering Manager, Creative Cloud, Firefly, Adobe

37 de ani

Este managerul echipei de ingineri software din cadrul organizaţiei Firefly Digital Media din Adobe, care implementează soluţii de generare imagini, video şi documente, cu inteligenţă artificială. Scopul său, povesteşte el, este să aducă cele mai noi inovaţii tehnice din generative AI, în produsele Adobe folosite de milioane de utilizatori.

1.Œ Am dat-o în bară atunci când am ignorat acel gut feeling pe care îl ai uneori în procesul de recrutare. Simţeam că persoana respectivă nu e potrivită pentru rol — nu neapărat din cauza lipsei de competenţe, ci pentru că pur şi simplu ceva nu se potrivea. Nu aveam o dovadă clară, doar acea voce interioară care îţi spune „nu e omul potrivit”.

Eram sub presiunea timpului, organizatia avea nevoie urgentă de un om in acea poziţie, şi am mers înainte cu decizia. Din păcate, acel „ceva” s-a dovedit a fi real.

Lecţia? Cele mai bune decizii apar când emotia (intuiţia) şi raţiunea (datele) lucrează împreună. Intuiţia, mai ales când vine susţinută de experienţă, este un instrument esenţial în leadership. De atunci, am învăţat să o ascult cu mai multă încredere — pentru că de cele mai multe ori, acel „nu ştiu exact de ce, dar simt că nu e bine” are un fundament solid.

2. Orice drum către un obiectiv important va fi presărat cu greşeli, fie că el se termină cu un succes sau un eşec. Cât timp te încadrezi în timpul pe care ţi l-ai setat pentru a atinge obiectivul, consider că sunt permise oricâte greşeli.

Pentru mine, eşecul adevărat este atunci când se întrunesc două condiţii: nu am obţinut ceea ce mi-am propus şi nu am reuşit să investesc suficient timp şi efort pentru acel obiectiv, pe măsura priorităţii / importanţei lui pentru mine.

Matei Stratan, CEO şi cofondator Ogre AI

39 de ani

Acum este CEO şi cofondator al Ogre AI, o companie deep-tech în domeniul energiei, unde conduce o echipă de 25 de specialişti aflaţi în şase ţări. Compania dezvoltă soluţii de prognoză şi management energetic bazate pe AI şi machine learning, care ajută clienţii din energie să ia decizii mai bune, mai rapide şi mai sustenabile.

1.Œ Una dintre cele mai mari greşeli a fost într-un proiect antreprenorial mai vechi, când nu am reuşit să aleg echipa potrivită. Tehnic, ideea era bună, aveam energie şi voinţă, dar am subestimat cât de mult contează calitatea oamenilor alături de care porneşti la drum.

Am învăţat că oricât de mult ai trage de tine, dacă nu ai alături oameni care să creadă la fel de mult, care să livreze la acelaşi standard şi care să tragă în aceeaşi direcţie, proiectul nu are cum să meargă.

A fost o lecţie dureroasă, dar esenţială. De atunci, sunt mult mai atent la felul în care construiesc echipele: nu caut doar competenţă, ci şi aliniere de valori şi mentalitate.

2. Nu cred că e nevoie să tragem linii atât de clare între greşeli şi eşecuri. Cred că punem uneori prea multă presiune pe ideea de succes, când de fapt viaţa e o călătorie de învăţare şi de descoperire — uneori haotică, alteori revelatoare, dar mereu fascinantă.

Dacă înveţi ceva dintr-o experienţă şi foloseşti acea lecţie mai târziu, acel „eşec” dispare — devine parte din structura ta. Greşelile sunt inevitabile, dar nu te definesc, ci te modelează. Personal, văd viaţa profesională ca pe o aventură plină de momente imprevizibile şi, uneori, chiar distractive. Nu e despre a bifa reuşite, ci despre a te bucura de procesul de învăţare continuă. Iar când priveşti lucrurile aşa, fiecare pas devine valoros.

Dan Huru, CEO & Co-Founder, MeetGeek.ai

37 de ani

Inginer software la bază, om de produs şi de business, PhD în AI, venit din provincie în Bucureşti – sunt câteva dintre reperele cu care se caracterizează antreprenorul care a pus bazele MeetGeek. Folosită de peste 4.000 de companii din mai mult de 100 de ţări, MeetGeek automatizează complet procesul întâlnirilor – de la participare şi transcriere, până la extragerea de insighturi şi sincronizarea automată cu peste 5.000 de aplicaţii de productivitate şi colaborare.

1.Œ N-aş putea identifica neapărat o greşeală majoră. Au fost decizii care mi s-au părut greşeli la un moment dat dar care până la urmă mi-au modelat traiectoria într-un sens foarte bun.

De exemplu, faptul că am rămas prea mult timp într-o companie a părut o stagnare, însă a fost o lecţie valoroasă despre loialitate, perseverenţă şi impactul pe care îl poţi avea pe termen lung într-un loc.

2. Eşec = persistenţa în greşeală

Greşeala =  o şansă de a învăţa ceva

Greşeala e o oportunitate de a învăţa. Eşecul apare atunci când insişti să repeţi greşelile fără să înveţi din ele.

Nu trebuie să te judeci pentru greşeli atâta timp cât dai 100% şi faci ce poţi mai bine cu datele pe care le ai la momentul respectiv. Înveţi din ele şi mergi mai departe.

Vlad Mihălăchioiu, fondator the N space

39 de ani

Este un antreprenor care a organizat peste 1.000 de evenimente. Gestionează Romanian Business Club, o organizaţie cu peste 500 de membri, şi construieşte primul spaţiu de evenimente într-o clădire de birouri, the N space.

1.Œ Am dat-o în bară când am oferit încredere totală unei persoane nepotrivite, atât în viaţa personală, cât şi în firmă. A fost o lecţie dură despre putere, bani şi manipulare. Dar m-a forţat să mă reconstruiesc de la zero. Azi, sunt versiunea 10.0 a lui Vlad.

2. Greşeala e o alegere greşită. Eşecul e atunci când nu mai alegi nimic. Cât timp decizi, lupţi, te ridici, nu ai cum să eşuezi.