Profitul arată sănătatea unei companii, însă modul în care ajungi acolo şi ce laşi în urmă contează la fel de mult, potrivit Danei Sîntejudean, director, Edenred pentru Europa şi Japonia. Investiţiile în oameni, în tehnologie şi în comunităţi construiesc stabilitate şi reputaţie - două lucruri care susţin performanţa pe termen lung.

O regulă de business care şi-a pierdut forţa este aceea că profitul reprezintă singurul indicator de succes, observă Dana Sîntejudean. „Investiţiile în oameni, în tehnologie şi în comunităţi construiesc stabilitate şi reputaţie - două lucruri care susţin performanţa pe termen lung. S-a schimbat şi felul în care sunt privite beneficiile pentru angajaţi. Ele reflectă câtă grijă există pentru calitatea vieţii oamenilor din organizaţie.”

Beneficiile extrasalariale devin un element tot mai important în strategia companiilor de atragere şi retenţie a angajaţilor, arată ediţia a noua a studiului anual Benefit, realizat de Edenred. Potrivit datelor, bugetele alocate acestor beneficii au crescut constant în ultimii ani, iar tendinţa se menţine şi în 2026, cu o dublare a bugetului alocat în 2019.

Analiza arată că bugetele destinate beneficiilor extrasalariale au urmat o curbă ascendentă constantă, estimarea pentru 2026 fiind de aproximativ 1.170 lei per angajat. În 2025, bugetul mediu pe categorii indică valori de 1.268 lei pentru intermedieri financiare şi asigurări, 1.012 lei pentru IT & software, 976 lei pentru comerţ, 929 lei pentru servicii şi 905 lei pentru industrie.

Din punctul de vedere al tendinţelor în rândul diferitelor generaţii de pe piaţa muncii, informaţiile surprinse arată că Baby Boomers şi Gen X preferă beneficiile din zona turismului (42%, respectiv 35%) şi cadourile în general (30%, respectiv 21%). În timp ce Gen Y continuă să manifeste o diversitate mare de opţiuni precum cadourile în general (27%), turism (26%) şi cadourile pentru ocazii speciale (17%), Gen Z domină segmentul beneficiilor flexibile generale (48%) şi turism (17%).

Care este „next gen”-ul businessului tău?

Pentru mine, „next gen” înseamnă să ai curajul să te reinventezi fără să pierzi esenţa.

La Edenred, am evoluat constant, de la tichete pe hârtie la o platformă digitală de soluţii pentru wellbeing şi impact economic. Totuşi, un lucru a rămas neschimbat: dorinţa de a conecta comunităţi prin încredere.

Astăzi, nu mai vorbim doar despre beneficii, ci despre experienţe care influenţează viaţa de zi cu zi a oamenilor. România este un exemplu de pionierat în grup, atât prin digitalizare, cât şi prin felul în care a adus wellbeingul angajaţilor în centrul conversaţiei de business.

Ce construieşti acum diferit faţă de început?

La început construiam ceea ce putea fi privit ca fiind doar o listă de produse. Astăzi construim un ecosistem digital integrat. Am trecut de la tichete cu care îţi asigurai masa de prânz la instrumente care pot măsura impactul în retenţie, productivitate şi economie locală. Conversaţia nu mai este una tranzacţională, ci despre stare de bine şi calitatea vieţii.

Ce regulă veche din business nu mai funcţionează pentru tine?

Mult timp businessul a funcţionat pe ideea că cifrele spun toată povestea. Experienţa mi-a arătat că ele spun doar o parte. În spatele rezultatelor sunt oameni, decizii, contexte şi o anumită cultură de lucru.

O regulă care şi-a pierdut forţa este aceea că profitul reprezintă singurul indicator de succes. Profitul arată sănătatea unei companii, însă modul în care ajungi acolo şi ce laşi în urmă contează la fel de mult. Investiţiile în oameni, în tehnologie şi în comunităţi construiesc stabilitate şi reputaţie — două lucruri care susţin performanţa pe termen lung.

S-a schimbat şi felul în care sunt privite beneficiile pentru angajaţi. Ele reflectă câtă grijă există pentru calitatea vieţii oamenilor din organizaţie. Iar grija autentică se simte. Oamenii răspund la ea prin implicare, loialitate şi energie bună în echipă.

În timp, am văzut că deciziile care ţin cont şi de dimensiunea umană rezistă mai bine decât cele bazate exclusiv pe calcule rapide.

CARTE DE VIZITĂ:

1.  Dana Sîntejudean este CEO zonal al Edenred, coordonând operaţiunile din Europa şi Japonia. Face parte din leadershipul unui grup care este lider global ca platformă digitală pentru servicii şi plăţi, care conectează zilnic peste 60 de milioane de utilizatori cu 2 milioane de comercianţi parteneri, în 45 de ţări. În 2024, prin aplicaţii mobile, platforme online şi carduri, Edenred a gestionat un volum de afaceri de aproximativ 45 de miliarde de euro.

‚2.  Cu peste 20 de ani în companie, ea a fost director regional Europa Centrală şi de Est (2021-2023), director general Edenred România (2018–2021), anterior ocupând roluri de deputy general manager şi director comercial & public affairs, contribuind la dezvoltarea strategică a businessului şi la iniţiative legislative relevante pentru piaţa beneficiilor din România.

Ce fel de oameni vrei lângă tine în următoarea etapă?

Am norocul să lucrez deja cu oameni care au mentalitate de explorator şi spirit antreprenorial. Colegi care îşi asumă responsabilitatea şi caută soluţii chiar şi în provocări. Sunt cei care văd oportunităţi acolo unde alţii văd limite.

Îmi doresc să continuăm să construim în jurul acestui tip de energie. Avem în echipă profesionişti care înţeleg că diversitatea nu este doar un concept frumos în prezentări, ci o sursă reală de perspectivă şi inovaţie. Cred că tocmai această combinaţie de competenţă, deschidere şi colaborare autentică ne dă încredere că următoarea etapă nu este doar un plan, ci o evoluţie firească.

Ce vrei să rămână după tine dincolo de rezultate şi cifre?

Mi-aş dori să rămână ceva foarte concret: ideea că un beneficiu aparent simplu, cum este masa de prânz, poate avea un impact real în societate. Că pauza de masă este un moment de echilibru, de reconectare, de grijă faţă de tine. Într-o cultură în care mâncăm pe fugă şi lucrăm pe repede înainte, a susţine masa ca ritual zilnic înseamnă a susţine sănătatea şi productivitatea pe termen lung.

Mi-aş dori să se vadă şi impactul în economie, faptul că prin proiectul Ţara lui Mai Bine susţinem producători locali, încurajăm consumul responsabil şi contribuim la reducerea economiei informale. Iar dincolo de asta, proiectele noastre de CSR dedicate alimentaţiei copiilor, precum programul NutriCOOLtura, sunt poate una dintre cele mai sensibile şi importante direcţii, pentru că acolo vorbim despre şanse reale la un start mai bun în viaţă.

Dacă ar fi să rămână o idee, ar fi aceasta: businessul poate fi un catalizator de bine.  Poate aduce zâmbete, crea obiceiuri sănătoase şi poate susţine comunităţi întregi. Iar impactul nu se măsoară doar în cifre, ci în felul în care contribuim, zi de zi, la o viaţă mai echilibrată pentru societatea în care trăim.

Ce parte din business trebuie reinventată pentru următorii 10 ani?

Cred că zona care trebuie regândită constant este experienţa utilizatorului. În următorii ani, nu va mai fi suficient să oferim soluţii eficiente. Acestea trebuie să fie cât mai personale şi flexibile, să se integreze natural în viaţa de zi cu zi. Oamenii nu mai vor produse standard, ci experienţe care ţin cont de ritmul lor, de priorităţile lor, de stilul lor de viaţă.

Asta înseamnă să folosim tehnologia pentru a aduce mai multă simplitate şi relevanţă. Să putem oferi opţiuni adaptate, de la modul în care sunt accesate beneficiile, până la tipul de soluţii care susţin wellbeingul fiecăruia. Personalizarea reală va face diferenţa între un serviciu corect şi unul cu adevărat valoros.

În acelaşi timp, cred că trebuie să reinventăm modul în care ascultăm. Să fim mai aproape de utilizatori, să înţelegem ce se schimbă în comportamentele lor şi să avem agilitatea de a ajusta rapid. Relevanţa în următorii 10 ani va veni din această capacitate de a rămâne conectaţi, nu doar digital, ci uman, la nevoile reale ale oamenilor.

Unde vezi cea mai mare oportunitate de creştere pe care alţii încă nu o văd?

O văd în legătura directă dintre wellbeing şi performanţa economică, o relaţie despre care se vorbeşte frecvent, dar care încă nu este integrată cu adevărat în deciziile strategice. Mult timp, starea de bine a fost considerată un „beneficiu frumos”, o componentă de cultură organizaţională. În realitate, ea influenţează direct modul în care oamenii gândesc, decid şi creează valoare.

Un angajat care are echilibru, care simte că este sprijinit şi că munca lui are sens, vine cu altă energie. Este mai implicat, mai creativ şi mai loial. Iar aceste lucruri se traduc în performanţă sustenabilă. Nu este un discurs idealist, ci o realitate pe care o vedem în organizaţiile care au curajul să investească autentic în oameni.

Cred că următorul val de creştere va aparţine companiilor care înţeleg că wellbeingul nu este un cost şi nici un gest simbolic, ci o strategie economică solidă, unde rezultatele sunt stabile şi sănătoase pe termen lung.

Ce rol joacă tehnologia / AI / digitalizarea în următorul capitol?

Tehnologia face deja parte din structura de bază a businessului nostru. Trecerea către soluţii digitale, carduri virtuale şi integrarea cu platforme online a schimbat modul în care oamenii folosesc beneficiile zilnic. Pentru mulţi utilizatori, experienţa digitală a devenit ceva firesc.

AI-ul aduce o dimensiune nouă prin capacitatea de a înţelege tipare de utilizare şi de a oferi opţiuni mai bine adaptate fiecărui utilizator. Personalizarea şi viteza de reacţie cresc mult prin aceste instrumente. În acelaşi timp, direcţia rămâne una pragmatică: tehnologia are valoare atunci când simplifică viaţa oamenilor şi oferă soluţii clare.

Edenred Digital Center din România are un rol important aici. Echipele locale dezvoltă şi testează soluţii care ajung în mai multe pieţe, iar contribuţia lor se vede în produse folosite la nivel global. Este un exemplu bun despre cum inovaţia poate porni local şi poate avea impact larg.

Pentru mine, tehnologia şi AI-ul sunt acceleratori. Ele susţin experienţa umană, o fac mai fluentă şi mai relevantă.

Ce mentalitate trebuie să schimbi la tine ca lider?

Învăţ să îmi lărgesc constant definiţia performanţei. Dacă la început mă concentram aproape instinctiv pe rezultate financiare, astăzi ştiu că ele trebuie puse într-un context mai amplu, unul care include wellbeingul şi impactul real pe care îl avem în societate. Performanţa fără echilibru nu este sustenabilă.

Noua generaţie caută sens şi coerenţă între valori şi acţiuni. Ca lider, trebuie să accept că învăţarea continuă şi reskillingul nu sunt opţionale, ci responsabilităţi strategice. Ritmul schimbării este atât de alert încât cel mai mare risc nu este să greşeşti, ci să rămâi rigid.

Ce ai vrea să înveţe următoarea generaţie de lideri?

Mi-ar plăcea ca următoarea generaţie de lideri să vadă legătura reală dintre performanţă şi felul în care îşi tratează oamenii. Rezultatele apar mai uşor în echipe unde există respect, claritate şi încredere. Oamenii care se simt ascultaţi şi valorizaţi contribuie mai mult şi rămân mai implicaţi.Aş vrea să înţeleagă şi importanţa coerenţei. Valorile declarate şi deciziile zilnice trebuie să meargă în aceeaşi direcţie. Oamenii observă rapid diferenţa dintre mesaj şi realitate, iar încrederea se construieşte din consecvenţă. Tehnologia şi AI-ul vor face parte natural din viitorul leadershipului. Ele oferă instrumente extraordinare, iar sensul vine din modul în care sunt folosite. Liderii care reuşesc să păstreze echilibrul între inovaţie şi dimensiunea umană vor construi organizaţii sănătoase şi relevante pe termen lung.

Dacă ai reconstrui businessul de la zero, ce ai face diferit?

Aş aşeza de la început în centrul modelului de business ideea de încredere şi de utilitate reală pentru oameni. Când porneşti cu această claritate, multe decizii devin mai simple: ce dezvolţi, cu cine lucrezi, ce prioritizezi. Aş integra de la început wellbeingul ca parte din ADN-ul organizaţiei, ca un criteriu de decizie în designul produselor şi în cultura internă. O organizaţie construită pe grijă autentică pentru oameni câştigă stabilitate şi reputaţie în timp. Aş investi mai devreme în tehnologie proprie şi în echipe puternice de dezvoltare. Autonomia tehnologică oferă viteză de adaptare şi libertate de inovaţie. Într-un context global, capacitatea de a testa rapid şi de a ajusta soluţiile în funcţie de nevoi reale devine un avantaj major. Privind în urmă, aş păstra aceeaşi dorinţă de a conecta comunităţi prin încredere, pentru că ea a dat direcţie multor decizii bune.

Ce ritualuri de lifestyle nu negociezi?

Am învăţat în timp să îmi gestionez energia, nu doar timpul. Pot avea o agendă perfect organizată şi totuşi să nu fiu prezentă cu adevărat. Echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală este pentru mine o punte, un simbol al conexiunii între roluri, culturi şi perspective. Încerc să construiesc aceste punţi zilnic, fie că vorbim despre echipe din ţări diferite sau despre propriul meu echilibru interior. Nu negociez integritatea şi coerenţa între valori şi decizii. Cred profund că spiritul antreprenorial este peste tot, mai ales în pieţele mici, unde resursele sunt limitate şi creativitatea devine esenţială. Dar la fel de important este respectul. Îl văd în felul în care interacţionăm cu colegii şi partenerii noştri şi cred că el creează fundaţia pe care se poate construi orice performanţă durabilă.   

Care sunt atuurile şi zonele de îmbunătăţire ale noii generaţii?

Noua generaţie vine cu o naturaleţe foarte mare în relaţia cu tehnologia şi cu schimbarea. Se adaptează rapid, învaţă repede şi pune întrebări directe. Îmi place această nevoie de sens şi de transparenţă — aduce prospeţime în organizaţii şi provoacă multe tipare vechi.

Au şi curajul de a spune ce gândesc şi de a-şi dori echilibru între viaţa personală şi cea profesională. Această claritate ajută, pe termen lung, la construirea unor medii de lucru mai sănătoase.

Zona care se construieşte în timp ţine de răbdare şi de construcţia pe termen lung. Experienţa arată că lucrurile solide cresc etapizat. Combinaţia dintre viteza lor de adaptare şi consistenţa care vine cu experienţa poate genera lideri foarte buni.

Eu privesc generaţiile mai degrabă ca pe un schimb de energie şi perspectivă. Fiecare vine cu ceva valoros, iar progresul apare când reuşim să le punem împreună într-un mod coerent.

BUSINESS Magazin a lansat de curând anuarul „100 cele mai puternice femei din business”, sub umbrela ideii NEXT GEN – What’s Next?, care mută accentul dinspre „ce am construit” spre „ce urmează”. NEXT GEN nu este despre vârstă, ci despre următorul nivel al businessului: ce transformăm, ce schimbăm şi cum vedem viitorul, fie că vorbim despre afaceri la început de drum sau despre companii deja mature. Dana Sîntejudean, director, Edenred pentru Europa şi Japonia, este una dintre doamnele incluse în acest proiect.