Legea din Colorado care impune afişarea intervalelor salariale în anunţurile de angajare a declanşat un val global de măsuri similare, inclusiv în Uniunea Europeană. Deşi transparenţa salarială promite mai multă echitate pe piaţa muncii, efectele sale sunt mixte, cu beneficii pentru angajaţi, dar şi costuri şi riscuri pentru angajatori.

Colorado a pus sub semnul întrebării cultura secretomaniei din jurul salariilor atunci când a început să oblige angajatorii să includă intervalele de remunerare în anunţurile de angajare. Măsura a declanşat, totodată, un trend international, se arată într-un articol recent Bloomberg. De când regula a intrat în vigoare, în 2021, aproximativ o duzină de alte state din SUA au adoptat cerinţe similare, iar Uniunea Europeană urmează să facă acelaşi lucru mai târziu în acest an.

Legile privind transparenţa salarială urmăresc să le ofere angajaţilor o bază mai clară pentru a-şi evalua valoarea pe piaţa muncii şi pentru a compara oportunităţile de angajare. În acelaşi timp, ele sunt concepute pentru a îngreuna practicile prin care angajatorii pot plăti sub nivelul corect persoane care nu îşi cunosc pe deplin puterea de negociere - unul dintre factorii care alimentează diferenţa salarială de gen.

Eficienţa acestor legi a fost mixtă până acum, însă interesul rămâne ridicat: cel puţin încă o duzină de state analizează în prezent introducerea unor reglementări similare.

Colorado a fost un pionier improbabil în efortul de a face salariile vizibile. Deşi statul s-a numărat printre primele care au legalizat marijuana şi au promovat energia verde, nu are o orientare politică progresistă constantă, precum California. Nici nu beneficiază de forţa sindicatelor bine organizate din New York. Cu toate acestea, în 2019, condiţiile erau favorabile pentru adoptarea unei legi privind divulgarea salariilor la Denver.

Statul devenise un magnet pentru o nouă generaţie de angajaţi din tehnologie, pentru care discuţiile despre salarii nu mai reprezentau un subiect tabu. Mişcarea naţională #MeToo a reaprins interesul pentru drepturile femeilor şi pentru egalitatea salarială - domenii în care legislatorii statali încercaseră să facă progrese încă de acum câteva decenii. În plus, odată cu preluarea controlului asupra funcţiei de guvernator şi a ambelor camere ale legislativului de către democraţi, pentru prima dată după mai mulţi ani, proiecte de lege blocate anterior au fost adoptate într-un parlament cu una dintre cele mai mari ponderi de femei-legislator din SUA. „Pur şi simplu exista aici un teren mult mai fertil”, a declarat Michael Bell, avocat specializat în dreptul muncii la Ogletree Deakins, în Denver.

Legea din Colorado obligă angajatorii să specifice intervalele salariale, precum şi beneficiile asociate - inclusiv asigurarea medicală - în toate anunţurile de angajare. De asemenea, le interzice să le ceară candidaţilor informaţii despre istoricul salarial sau să îl folosească pentru stabilirea remuneraţiei, practici despre care s-a demonstrat că perpetuează discriminarea salarială cu care se confruntă frecvent femeile. La momentul adoptării legii, femeile din stat câştigau, în medie, 80 de cenţi pentru fiecare dolar câştigat de bărbaţi cu calificări similare, potrivit National Women’s Law Center. Până în 2024, veniturile relative ale femeilor ajunseseră, în medie, la 85 de cenţi.

Regulile de transparenţă salarială din Colorado au coincis cu pandemia de Covid-19 şi cu ascensiunea muncii la distanţă. Companiile care promovau iniţial roluri remote au încercat să ocolească obligaţia statului de a publica intervale salariale, interzicând candidaţilor din Colorado să aplice. Însă alte state, printre care California, New York şi Washington, au adoptat rapid propriile legi privind transparenţa salarială, ceea ce a făcut mult mai dificilă evitarea afişării salariilor.

Pe măsură ce aceste politici s-au extins, angajatorii au devenit mai dispuşi să includă intervale salariale în anunţurile de angajare chiar şi în statele care nu impuneau astfel de obligaţii, potrivit unei analize realizate de National Women’s Law Center în 2024.

În acest an, statele membre ale Uniunii Europene vor adopta norme care impun includerea intervalelor salariale în posturile scoase la concurs, iar din 2027, companiile din UE vor fi obligate să raporteze diferenţele salariale de gen medii şi mediane.

Reglementările privind divulgarea salariilor au intrat în vigoare în alte cinci state în 2025: Illinois, Minnesota, New Jersey, Vermont şi Massachusetts. În acest an, statele membre ale Uniunii Europene vor adopta norme care impun includerea intervalelor salariale în posturile scoase la concurs, iar din 2027, companiile din UE vor fi obligate să raporteze diferenţele salariale de gen medii şi mediane.

Jessie Danielson, una dintre senatoarele statale care au iniţiat proiectul de lege din Colorado, a declarat că, ulterior, a consiliat omologi din alte state cu privire la construirea sprijinului pentru legislaţia privind egalitatea de remunerare.

În Colorado, Danielson şi susţinătorii proiectului de lege privind transparenţa salarială au putut apela la tradiţia statului de a promova drepturile femeilor. Colorado a fost unul dintre primele state care le-au acordat femeilor drept de vot şi, totodată, primul care a ales femei în legislativul său, în anii 1890. Cu toate acestea, lupta pentru egalitatea salarială în legislativul statal a fost un proces anevoios, întins pe parcursul mai multor decenii.

Fosta senatoare statală Polly Baca, prima femeie de origine hispanică din legislativul statului Colorado, a declarat că ea şi alţi democraţi au introdus, an după an, proiecte de lege privind egalitatea de salarizare în anii 1980. Deşi a reuşit să obţină sprijin bipartizan pentru cel puţin una dintre propuneri, proiectele au continuat să fie respinse.

Baca a spus că motivaţia ei îşi are rădăcinile în propriile experienţe din anii 1960, când lucra la un ziar al unui sindicat şi a aflat că un coleg bărbat era plătit mai bine pentru acelaşi post. Deşi, în cele din urmă, a obţinut o mărire de salariu, frustrarea trăită a determinat-o să abordeze problema discriminării salariale din postura de legiuitor.

Promovarea egalităţii salariale este doar una dintre modalităţile de a reduce diferenţele de gen la locul de muncă. „Este nevoie de acces echitabil la educaţie, servicii de îngrijire a copiilor, transport şi concedii familiale plătite, astfel încât toată lumea să poată participa pe deplin pe piaţa muncii”, a declarat Louise Myrland, reprezentantă a Women’s Foundation of Colorado, organizaţie care a susţinut adoptarea legii statale privind transparenţa salarială.

Grupuri de afaceri, printre care National Federation of Independent Business şi Denver Metro Chamber of Commerce, susţin că regulile de transparenţă salarială din Colorado impun sarcini administrative şi juridice semnificative, în special companiilor mici, care nu dispun de personal dedicat conformării şi pot fi pasibile de amenzi de până la 10.000 de dolari pentru fiecare încălcare.

„Este un obiectiv lăudabil”, a declarat preşedintele Denver Metro Chamber, J.J. Ament, însă acesta a fost „conceput de factori de decizie care nu înţeleg cât de dificil este pentru o afacere mică să se conformeze şi ce riscuri apar dacă se face o greşeală”.

Şi companiile mari au fost sancţionate. Contractorul din industria apărării Lockheed Martin Corp. a plătit o amendă de 79.500 de dolari în 2022, în timp ce compania de social media Twitter Inc., redenumită ulterior X, a achitat aproximativ
28.000 de dolari în acelaşi an, potrivit Departamentului Muncii din Colorado. Compania de servicii medicale DaVita Inc. a ajuns la o înţelegere privind o penalitate de 298.000 de dolari în 2025.

O purtătoare de cuvânt a Lockheed a declarat într-un comunicat că firma este angajată în promovarea tratamentului echitabil şi a egalităţii de şanse şi că respectă cu bună-credinţă toate legile privind nediscriminarea şi transparenţa salarială. DaVita, cu sediul în Denver, a precizat într-o declaraţie că o mică parte dintre anunţurile sale publice de angajare au omis inadvertent informaţii cerute de legea din Colorado, dar că aceste detalii au fost ulterior incluse. X nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Colorado Restaurant Association and Foundation (CRAF), organizaţia care reprezintă industria restaurantelor din statul Colorado, a declarat că aceste cheltuieli asociate regulilor de transparenţă sunt neglijabile în comparaţie cu creşterea costurilor cu alimentele şi chiriile cu care se confruntă restaurantele în prezent. Organizaţia, care s-a opus iniţial legii, a contribuit la modificarea acesteia în 2023, obţinând schimbări care permit ca intervalele salariale să ţină cont de factori precum experienţa şi localizarea şi care permit negocierea salariilor fără a fi necesară repostarea anunţurilor de angajare, a precizat o purtătoare de cuvânt a CRAF.

Politicile de transparenţă salarială au slăbit puterea individuală de negociere a angajaţilor. Mulţi angajatori au ales să nu majoreze salariul unui singur angajat, deoarece acest lucru ar fi putut declanşa renegocieri costisitoare cu alţi salariaţi, potrivit unui studiu naţional din 2023, publicat în revista Econometrica a Econometric Society

Primele studii privind efectele legilor de transparenţă salarială au avut rezultate mixte.

Un studiu din 2025 realizat de cercetători de la University of California, San Diego şi University of Southern California a arătat că legea din Colorado a intensificat competiţia pe piaţa muncii, iar salariile au crescut cu până la 3,6%.

În schimb, un studiu naţional din 2023, publicat în revista Econometrica a Econometric Society, a constatat că politicile de transparenţă salarială au slăbit puterea individuală de negociere a angajaţilor. Mulţi angajatori au ales să nu majoreze salariul unui singur angajat, deoarece acest lucru ar fi putut declanşa renegocieri costisitoare cu alţi salariaţi, au explicat autorii cercetării.

Dezbaterea privind transparenţa salarială s-a concentrat în special pe modul în care angajaţii pot corecta inechităţile de plată atunci când au acces la mai multă informaţie. Mai puţină atenţie a fost acordată reacţiilor angajatorilor. În studiul din revista Econometrica, analiza arată că, într-un cadru de negociere în care ambele părţi deţin informaţii incomplete, transparenţa salarială poate reduce puterea individuală de negociere a angajaţilor, ceea ce duce, în medie, la salarii mai mici. Ideea centrală este că angajatorii evită să ofere salarii mai mari unor angajaţi individuali, deoarece acest lucru ar putea declanşa renegocieri costisitoare cu restul personalului. Cu alte cuvinte, pentru a preveni un „efect de domino” al creşterilor salariale, companiile preferă să menţină niveluri de remunerare mai uniforme.

Impactul transparenţei salariale este mai redus în organizaţiile în care angajaţii au oricum o putere mică de negociere. Testarea acestui mecanism pe baza legislaţiei adoptate în mai multe state americane - care permite angajaţilor să îşi comunice salariile între ei - indică o scădere medie a salariilor de aproximativ 2% după introducerea acestor reguli. Efectele negative sunt cele mai mici în sectoarele sau contextele în care puterea individuală de negociere este deja limitată.

Între timp, datele naţionale indică o reapariţie a decalajelor salariale. În 2024, femeile angajate cu normă întreagă au câştigat 81 de cenţi pentru fiecare dolar câştigat de bărbaţi, în scădere de la 84 de cenţi cu doi ani mai devreme, potrivit National Women’s Law Center.

Anul trecut, democraţii din Congres au introdus un proiect de lege care ar impune divulgarea intervalelor salariale la nivel naţional, însă acesta se află încă în comisii. Între timp, ostilitatea administraţiei Trump faţă de iniţiativele privind egalitatea de gen a crescut şi mai mult nevoia ca guvernele statale să intervină, a declarat Danielson, legislator din Colorado. „Acest lucru face ca munca pe care statele au făcut-o şi o vor face - mai ales în domenii precum drepturile femeilor, drepturile muncitorilor şi egalitatea salarială - să fie mai importantă decât mi-am imaginat vreodată”, a spus ea. 

Traducere şi adaptare: Oana Ioniţă