Prima veste bună de după criză: fuziunile şi achiziţiile au crescut cu o treime faţă de anul trecut

Autor: Ioana David Postat la 05 iunie 2014 245 afişări

Activitatea globală de fuziuni şi achiziţii s-a apropiat de 600 mld. euro în primul trimestru, în creştere cu 33% comparativ cu acelaşi interval din 2013. Este primul semnal pozitiv care vine din acest sector, semnal care a ajuns până în România, unde consultanţii vorbesc de o „adevărată efervescenţă“ în domeniu

Prima veste bună de după criză: fuziunile şi achiziţiile au crescut cu o treime faţă de anul trecut

La nivel internaţional, cea mai mare tranzacţie din primul trimestru a venit din telecomunicaţii, în SUA, acolo unde primii doi operatori de cablu, Comcast şi Time Warner Cable, au pus bazele unei fuziuni în valoare de 68 de miliarde de dolari.

În Europa, piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A - mergers & acquisitions) s-a majorat cu 19% în primele trei luni, cel mai mare deal fiind în sectorul media, acolo unde Liberty Global, care deţine compania UPC, a preluat integral operatorul olandez de cablu TV Ziggo pentru 11 miliarde de dolari. Preluarea Ziggo este a doua mare tranzacţie în industria europeană a cablului TV şi telefoniei fixe în mai puţin de un an, după ce Vodafone a cumpărat în octombrie operatorul german Kabel Deutschland Holding în urma unei înţelegeri de peste 10 miliarde de dolari. De câţiva ani, în sectorul global de media şi telecomunicaţii există o luptă a preluărilor, similară cu cea care a început acum în sectorul farmaceutic.

În februarie grupul Actavis, unul dintre cei mai mari producători de generice din lume, a cumpărat Forest Laboratories pentru 24 de miliarde de dolari, însă mai recent, în aprilie, Pfizer şi-a anunţat intenţia de a cumpăra AstraZeneca, o mişcare cu impact enorm în industria mondială a medicamentelor. Dacă tranzacţia se va finaliza, valoarea acesteia va fi de peste 120 de miliarde de dolari, cea mai mare din istoria producătorilor de medicamente.

O altă mişcare în această zonă este cea dintre GSK şi Novartis, care fac schimb de active. Astfel, Novartis preia portofoliul de medicamente oncologice de la GSK pentru 14,5 miliarde dolari şi le cedează portofoliul de vaccinuri (mai puţin cele împotriva gripei) pentru 7,1 miliarde dolari.

Tot în farma, grupul german Bayer negociază preluarea diviziei de produse de larg consum a Merck & Co. Nici canadienii de la Valeant nu stau degeaba şi oferă 47 de miliarde de dolari pentru compania Allergen (care deţine mărcile de medicamente Botox Cosmetics şi Vistabel, folosite la atenuarea ridurilor).

După ce au pierdut patente pentru produse cu vânzări de miliarde de dolari şi cu tot mai puţine inovaţii în pipeline, companiile farma se bat acum din nou pentru a prelua noi companii. Este aceeaşi strategie pe care au mai folosit-o şi la finalul anilor ‘90 - începutul anilor 2000, când au apărut GlaxoSmithKline (GSK - ca urmare a fuziunii dintre GlaxoWellcome şi SmithKline Beecham) şi AstraZeneca (după ce suedezii de la Astra s-au înţeles cu britanicii de la Zeneca).

Anul 2014 ar putea aduce şi cea mai mare tranzacţie din industria materialelor de construcţii din ultimele două decenii, cea dintre Lafarge şi Holcim. Pentru România, aceasta ar fi cea mai mare transformare a pieţei, după ce Lafarge şi Holcim vor fi nevoiţi să vândă cel puţin una din cele 4 fabrici din România pentru a putea fuziona.

Frământări există în această perioadă şi în industria grea a Europei. GE, unul dintre cele mai mari conglomerate industriale la nivel global, este în discuţii pentru preluarea companiei franceze Alstom, producătorul trenurilor TGV. Mişcarea americanilor se loveşte însă de o rezistenţă în Franţa, acolo unde guvernul a emis un decret care îi permite să blocheze orice preluare de către străini a unor companii din sectoare economice considerate “strategice”.

Consultanţii spun că şi România beneficiază de pe urma tuturor acestor mişcări ce au loc pe scena internaţională, în top aflându-se sectorul financiar, unde se aşteaptă consolidări, dar şi exituri ale unor jucători (care atrag automat şi intrarea altora).

"În momentul de faţă se resimte în piaţă un interes sporit pentru tranzacţii. Putem vorbi despre o adevărată efervescenţă, însă este greu de spus câte tranzacţii se vor materializa în cele din urmă. Această efervescenţă are mai multe cauze. Pe de o parte îmbunătăţirea climatului economic european, ratele de creştere afişate de România, precum şi îmbunătăţirea ratingului de ţară au dus la o creştere a interesului investitorilor străini pentru piaţa românească”, spune Alexandru Medelean, director, liderul echipei de servicii integrate pentru antreprenori al PwC România.

Totodată, situaţia tensionată dintre Ucraina şi Rusia îi determină pe unii investitori să se uite către oportunităţi de plasament în ţările din regiune, iar România este una dintre pieţele luate în calcul.

Alexandru Medelean notează însă că există şi alte cauze de ordin intern care determină această tendinţă, cum ar fi faptul că multe dintre companiile antreprenoriale româneşti, care au trecut cu bine de criză şi şi-au consolidat poziţiile, caută acum oportunităţi de consolidare prin achiziţii.

Consultanţii arată că interesul pentru România este evident atât din partea fondurilor de investiţii, cât şi a investitorilor strategici, fiind implicaţi în mai multe negocieri de anul trecut. “În practica noastră am resimţit un reviriment cert pe mai multe tipuri de tranzacţii, inclusiv consolidări în piaţa locală, investiţii străine noi, atât din zona de strategic cât şi de private equity, tranzacţii imobiliare. În mod indiscutabil, suntem implicaţi în semnificativ mai multe operaţiuni de M&A decât în perioada similară a anului trecut (...)”, au spus reprezentanţii Deloitte. Firma de consultanţă se aştepta la o intensificare a activităţii de fuziuni şi achiziţii şi estimează că aceasta va continua. Unele tranzacţii au impact direct în România, cel mai relevant exemplu fiind cel al deal-ului dintre Holcim şi Lafarge, dar şi semnarea unui acord între Pfizer şi AstraZeneca, care ar determina apariţia unui nou lider în piaţa farma locală.

De la începutul anului, pe piaţa de M&A au avut loc tranzacţii precum preluarea Romprest, a World Class, a Praktiker sau Lemarco.În ochii investitorilor, România îşi păstrează atributele de piaţă mare, cu potenţial de creştere pe multe sectoare de bunuri şi servicii, cu resurse naturale şi “o forţă de muncă economică şi calificată”, însă sunt şi unele puncte slabe care persistă precum decalaje nerecuperate, lipsa unei viziuni pe termen lung sau birocraţia şi corupţia în insuficient regres.

“Sentimentele sunt în ameliorare, mai ales datorită îmbunătăţirii majorităţii indicatorilor macro-economici, în primul rând PIB, şi a ratingului de ţară. Suntem deja într-un nou ciclu economic, de expansiune, ceea ce nu înseamnă că lucrurile vor continua să se amelioreze de la sine, fără eforturile şi contribuţia mediului de afaceri şi a responsabililor politici”, au spus reprezentanţii Deloitte.

Consultanţii implicaţi în tranzacţii sunt de părere că sectorul financiar va livra cele mai multe deal-uri anul acesta, în condiţiile în care sistemul trece printr-o perioadă de consolidare şi au loc exituri în corelaţie cu intrarea unor investitori noi. Dar şi sectorul agricol şi cel al producţiei industriale se anunţă agitate. “Sectoarele producţiei industriale, îndeosebi subsectoarele care deservesc industria de automobile, îşi menţin poziţia de top în preferinţele investitorilor strategici din afara României, investitori care-şi doresc o platformă de producţie la costuri relativ scăzute, cu un capital uman bine pregătit din punct de vedere tehnic şi care adresează o piaţă de desfacere importantă atât pe plan local cât şi pe plan european”, spune Cornelia Bumbăcea, partener tranzacţii în cadrul PwC România.

Urmărește Business Magazin

/analize/prima-veste-buna-de-dupa-criza-fuziunile-si-achizitiile-au-crescut-cu-o-treime-fata-de-anul-trecut-12699484
12699484
comments powered by Disqus

ALEPH STORY: Cu cât a crescut economia în T2. O discuţie cu Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.