Nurlan Smagulov a intrat în rândurile miliardarilor după ce a acumulat o avere estimată la 1,5 miliarde de dolari, construită nu din minereuri, petrol sau conexiuni politice, ci din pariuri repetate pe puterea de cumpărare a propriilor concetăţeni. Povestea sa ilustrează tranziţia Kazahstanului de la economia comunistă sovietică la capitalism, scrie Bloomberg.

Când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit în 1991, Almaty era un oraş cu bulevarde largi, o sală de operă şi o pistă de patinaj, unde maşinile reprezentau un lux, iar bunurile occidentale erau aproape inexistente. PIB-ul pe cap de locuitor al Kazahstanului era sub 1.500 de dolari. Astăzi depăşeşte 14.000 de dolari, la paritate cu Rusia, pe fondul exploatării a trei zăcăminte petroliere majore, al unei rate de creştere economică de peste 5% anual din 2000 şi al unei populaţii care a crescut cu o treime, ajungând la aproximativ 21 de milioane de locuitori.

Smagulov, acum în vârstă de 60 de ani, a sesizat oportunitatea imediat după ce Kazahstanul şi-a independenţa în decembrie 1991: o penurie acută de autoturisme pe o piaţă în care maşina devenise „o achiziţie foarte prestigioasă şi foarte dorită", după cum a declarat el însuşi.

 La început, el cumpăra camioane Kamaz cu termen de plată de trei zile de pe piaţa angro din Almaty, le vindea rapid la un preţ mai mare şi reinvestea diferenţa.

Cu profiturile acumulate, a început importurile: Lada din Rusia şi Toyota din Japonia. În aproximativ patru ani a realizat primul milion de dolari, iar compania sa, Astana Motors, a prins contur.

Astăzi, grupul deţine 19 acorduri de distribuţie auto şi uzine de asamblare care produc aproximativ două din cinci maşini fabricate în Kazakhstan.

Al doilea pariu major a venit în 2006, odată cu deschiderea primului mall din Almaty, ridicat pe locul unei foste fabrici sovietice de electronică, într-o zonă periferică a oraşului, lângă o piaţă agroalimentară en-gros.

„Centrele noastre comerciale sunt situate în oraşe mari, iar afluxul de rezidenţi urbani şi creşterea acestora ne afectează direct. Acelaşi lucru este valabil şi pentru maşini. Rata noastră de creştere a populaţiei este una dintre cele mai ridicate din lume", a explicat Smagulov.

Mallul a fost extins în 2013, aproape dublându-şi suprafaţa. Acum, antreprenorul planifică construcţia unui nou mall de 212 de mil. de dolari în Astana, capitala ţării. În total, deţine trei centre comerciale, inclusiv cel mai mare din Kazakhstan.

Modelul de afaceri nu este lipsit de riscuri. Înăsprirea condiţiilor de creditare pentru achiziţiile auto, deprecierea monedei naţionale şi instabilitatea politică reprezintă vulnerabilităţi reale.

 În 2022, tulburările sociale au dus la jafuri în unele malluri. Ulterior, preşedintele Kassym-Jomart Tokayev a iniţiat reforme fiscale vizând reducerea inegalităţilor, inclusiv taxe mai mari pentru veniturile ridicate şi pe bunurile de consum.

Pe de altă parte, Smagulov vede oportunităţi în reconfigurarea rutelor comerciale: Kazahstanul a crescut veniturile din tranzitul mărfurilor chinezeşti spre Europa şi ocupă o poziţie strategică între Rusia, Asia de Sud şi Orientul Mijlociu.

Paralel cu expansiunea comercială, Smagulov a investit circa 70 de milioane de dolari într-o colecţie de artă contemporană şi alţi 50 de milioane în construcţia Muzeului de Arte din Almaty, inaugurat în septembrie.

Instituţia a atras 188.000 de vizitatori în câteva luni de funcţionare, iar ţinta pentru acest an este de 500.000.

Piesa centrală a colecţiei este sculptura „Junction" a americanului Richard Serra, o lucrare de oţel de 155 de tone metrice.

Averea sa rămâne totuşi la distanţă considerabilă faţă de cel mai bogat kazah, Vladimir Kim, cu 9,2 miliarde de dolari acumulaţi din minerit cuprifere.