Pe ce cititori se mai poate baza piaţa de carte?

Autor: Mirabela Tiron Postat la 10 martie 2012 331 afişări

Cărţile în format digital sau reducerile semnificative pe care le fac editurile pe site-urile proprii au devenit metode de susţinere a vânzărilor de carte slăbite semnificativ de criză şi de veniturile în scădere ale pasionaţilor de lectură.

Cele mai mari patru edituri de pe piaţa locală, Polirom, grupul All, Humanitas şi Curtea Veche, au finalizat anul trecut cu afaceri totale de 13 milioane de euro, nivel puţin sub cel din anul anterior. Cererea pentru cartea de pe rafturile librăriilor nu a fost în creştere, dar în schimb, s-a remarcat un interes mai mare pentru cărţile la promoţii vândute online şi pentru cele în format digital, potrivit editurilor.

Pe o piaţă evaluată la 100 de milioane de euro, reprezentanţii editurilor afirmă că strategia de a creşte vânzările include publicarea unor titluri atractive pentru consumatori, promoţiile şi vânzările directe la târguri. "Factura la energie şi la întreţinere lasă românii cu mai puţini bani pentru achiziţionarea de produse culturale, ceea ce nu permite pieţei de carte să crească", este de părere Silviu Lupescu, directorul general al celei mai mari edituri de pe piaţă, Polirom. Editura a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 19,5 milioane lei (4,5 mil. euro), faţă de 4,1 milioane de euro în 2010.

Consumul de carte din România ne plasează încă pe ultimul loc în cadrul ţărilor din Uniunea Europeană, având în vedere că un român cheltuieşte în medie 5 euro anual pe cărţi, în timp ce la bere suntem în topul primelor ţări din lume. "Creşterea vânzărilor cu câteva procente faţă de anul precedent nu reprezintă o creştere semnificativă a cererii pentru carte, ci doar un uşor reviriment. Piaţa de carte s-a menţinut la un nivel scăzut, cu circa 40% faţă de anii de dinaintea crizei", a spus Silviu Lupescu. Portofoliul editurii Polirom include autori români şi internaţionali precum Nabokov, Hemingway, Lessing, Fowels, Rushdie, Saramago sau Salinger. Editura colaborează cu librării şi difuzori angro din ţară şi din Republica Moldova.În ultimii trei ani mai multe edituri au optat pentru o strategie de conservare, care să le asigure supravieţuirea. Cele mai multe edituri au redus numărul titlurilor şi tirajele cărţilor publicate şi au distribuit cărţile în magazinele ce asigurau promovare la raft.

Piaţa de carte, inclusiv ediţiile de chioşc (volumele vândute împreună cu anumite ziare şi reviste), a fost estimată în 2010 la aproximativ 112 milioane de euro, în scădere cu circa 15% comparativ cu 2009, potrivit unui bilanţ prezentat de reţeaua de librării Diverta. Fără ediţiile de chioşc, piaţa de carte din România de anul trecut se ridica la aproximativ 60 de milioane de euro, mai spuneau oficialii Diverta.

"Estimările pentru acest an sunt dificil de făcut şi depind în mod semnificativ de o eventuală creştere a veniturilor populaţiei, în special ale acelor categorii socio-profesionale care au fost afectate grav de reducerile salariale din ultimii ani (cadre didactice, de exemplu). Depinde, de asemenea, de fondurile alocate bibliotecilor, reduse drastic în ultimii ani", a spus Lupescu.

Atenţia pe care editurile au acordat-o internetului a făcut ca între 6% şi 40% din vânzările de carte să fie acum aduse de comenzile online. Gabriel Scînteia, chief operating officer al editurii All Publishing Group, spune că circa 6-7% din vânzările pe anul trecut au fost aduse de mediul online. Grupul All a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2,3 milioane de euro.

La cărţile vândute online se fac şi reduceri. Şi celelalte edituri au creat site-uri pentru vânzarea online a cărţilor, iar discounturile pot ajunge chiar şi la 40% la cărţile achiziţionate online, cum se întâmplă la editura Teora. "Grupul All a prognozat o creştere de 10-15% pe segmentul vânzărilor în librării anul acesta. Acest lucru ar însemna de fapt o revenire pe acest segment pentru că în 2011 pe acest segment editura a avut o scădere semnificativă, compensând pe canale de vânzare directă", a spus Scînteia. Din perspectiva vânzărilor generale, el speră să se înregistreze anul acesta o situaţie similară cu cea din 2011. Oficialul editurii afirmă că cifra de afaceri nu este un indicator suficient pentru a constata dacă cererea este în creştere sau nu pe piaţa de carte, deoarece cărţile vândute la reduceri sau cele în format digital au creat o piaţă nouă, mai atractivă ca preţuri pentru cititori şi mai vizibilă pentru autorii cărora astfel le creşte cota şi audienţa. Pentru edituri însă, aceste două mari schimbări din piaţă aduc deocamdată un vânt de scădere, iar viitorul nu prea se arată prietenos cu ediţiile "hard-back", vândute altădată în mii de exemplare.

Plus că, uitându-ne în jur, pe marile artere comerciale sau în mall-uri, pare că piaţa de carte este în scădere. Lipsa librăriilor în sine duce la o slăbire a pieţei, consideră Iren Arsene, proprietara editurii Curtea Veche: "Nu există speranţe de-a apărea noi distribuitori de carte pe piaţă. Sunt librăriile şi supermarketurile, dar din păcate nu apare un lanţ de librării care să echilibreze situaţia". Anul trecut editura Curtea Veche a avut o cifră de afaceri de 12,9 milioane de lei (3 milioane de euro) faţă de anul 2010, când a înregistrat afaceri de 3,9 milioane de euro. "Am vândut anul trecut aproape 1,5 milioane de exemplare de cărţi, exceptând ediţiile de la chioşc", a declarat Iren Arsene. Anul trecut compania a publicat 150 de titluri de cărţi, 15% din vânzări fiind online. Ea afirmă că politica editurii este una prudentă, care pune accent pe republicarea unor titluri şi pe promovarea autorilor la care reacţionează consumatorii.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
carte,
tendinte,
piata,
cititori
/analize/pe-ce-cititori-se-mai-poate-baza-piata-de-carte-9383329
9383329
comments powered by Disqus

ALEPH STORY: De ce este energia în România mai scumpă decât în Italia sau Spania. O discuţie cu Cristian Hostiuc, Ziarul Financiar şi Bogdan Nicolae, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.