Între trecut şi viitor: cum se transformă o fabrică românească în era tranziţiei energetice

Autor: Ioana Matei Postat la 03 decembrie 2025 176 afişări

După 45 de ani de producţie continuă, ROMBAT rămâne un reper al industriei româneşti aflate în plină transformare. Într-un sector marcat de tranziţia spre electromobilitate, digitalizare şi volatilitate economică, compania din Bistriţa îşi redefineşte direcţia, mizând pe adaptabilitate, oameni şi o viziune realistă asupra viitorului.

 

Suntem în industria automotive, o industrie care traversează o perioadă complexă, dificilă, din perspectiva competitivităţii, a tranziţiei spre automobilul electric şi a presiunilor globale”, descrie Alin Ioaneş, CEO al ROMBAT, contextul în care compania pe care o conduce a aniversat 45 de ani. Tonul lui e realist, dar calm, semn că este un lider care a învăţat că rezistenţa nu înseamnă rigiditate, ci capacitatea de a te adapta. Adaptabilitatea pare să fie şi în ADN-ul companiei pe care o conduce încă din 2021. De la un producător local de baterii auto, s-a transformat într-o companie internaţională, parte a grupului Metair Investments Ltd. din 2012, cu operaţiuni extinse în peste 40 de ţări şi o reţea complet integrată: trei unităţi de producţie, un centru de reciclare (REBAT) la Copşa Mică, două parcuri fotovoltaice şi un centru logistic modern.

„Ne-am aşezat pe o nouă identitate vizuală şi o nouă identitate de brand. Suntem într-un proces de schimbare, de reaşezare pe fundamente noi, într-o cultură organizaţională diferită şi într-un amplu proces de retehnologizare”, explică Ioaneş. Schimbarea e parte din evoluţia companiei – un reflex dobândit în decenii de tranziţii succesive: comunism, capitalism, crize economice, pandemie, transformare energetică. „Am trecut prin toate tipurile de economie – socialistă, de tranziţie, de piaţă liberă, şi acum prin perioada de permacriză, o stare permanentă de adaptare şi reaşezare. Elementul central rămâne omul şi modul în care preţuim această resursă”, spune Alin Ioaneş. Cuvântul „permacriză” este folosit de el de mai multe ori în interviul pe care l-a acordat BUSINESS Magazin şi pare să surprindă esenţa momentului actual: o lume în care stabilitatea a devenit o excepţie, nu o regulă. Într-un astfel de context, supravieţuirea depinde de capacitatea de reinventare. „Flexibilitatea în identificarea de soluţii, de noi pieţe, de noi produse, redescoperirea noastră ca şi companie – toate acestea ne-au făcut să rezistăm. ROMBAT e ca o pasăre Phoenix care se reinventează de fiecare dată.” Această adaptabilitate se vede şi în cifre: în ultimii patru ani, compania şi-a majorat cifra de afaceri cu aproximativ 40%, de la 80 de milioane de euro la aproape 140 de milioane. Astăzi, peste 65% din producţie merge la export, către pieţe din Europa, Africa, Asia şi America Latină. ROMBAT nu mai este doar un producător de baterii, ci un actor într-un ecosistem industrial care include reciclare, energie regenerabilă şi inovaţie aplicată. Centrul REBAT de la Copşa Mică recuperează până la 98% din componentele bateriilor uzate, iar parcurile fotovoltaice de la Bistriţa şi Copşa Mică contribuie la reducerea amprentei de carbon şi la independenţa energetică a companiei. „Suntem foarte preocupaţi de zona sustenabilităţii şi cred că suntem un exemplu în industrie din această perspectivă. Facem multe şi încercăm să rămânem relevanţi, aşa cum am obişnuit publicul şi competiţia în aceşti 45 de ani.” Recent, compania a inaugurat o linie de producţie dedicată bateriilor Heavy Duty Champion HD-EFB, destinate vehiculelor de mare tonaj cu sistem start-stop – o investiţie de aproximativ 3 milioane de euro, parte dintr-un plan mai amplu de modernizare tehnologică estimat la 100 de milioane de euro în ultimii ani.

 

Inovaţia începe cu paşi mici

Când vorbeşte despre viitor, Alin Ioaneş nu se referă doar la cifre, ci la oameni. „Nu sunt multe branduri în România care au supravieţuit tuturor acestor transformări şi care să rămână un reper în industriile lor. Secretul? Oamenii şi cultura organizaţională. Aici e toată diferenţa.” În opinia sa, motivul pentru care multe companii nu au rezistat nu ţine doar de capital, ci de viteza de reacţie: „Trăim într-o perioadă dominată de volatilitate, incertitudine, complexitate şi ambiguitate. Viteza schimbărilor este uimitoare şi i-a surprins pe mulţi. Nu mai putem fi reactivi, trebuie să fim proactivi. Ciclurile economice nu mai vin o dată la opt ani, ci se suprapun. Managementul de acum 10 ani nu mai funcţionează azi”. Pentru el, leadershipul contemporan trebuie să se bazeze pe viziune, înţelegerea contextului şi agilitate: „Datele sunt esenţiale. Trebuie să învăţăm să lucrăm cu ele într-un alt ritm şi cu o altă profunzime. Agilitatea face diferenţa, dar este greu de găsit”. Cât despre inovaţie, Ioaneş o vede ca pe o sumă de paşi mici, nu ca pe o revoluţie bruscă: „Lumea se aşteaptă la mari descoperiri, dar inovarea porneşte de la mici îmbunătăţiri de proces. Dacă reuşeşti să reduci pierderile cu 0,1% sau să optimizezi timpul de producţie cu două secunde, deja creezi plusvaloare. Aceasta este inovaţia reală, cea care face diferenţa zi de zi”. În ceea ce priveşte felul în care ROMBAT inovează, după patru decenii de construcţie şi reinventare, compania îşi extinde orizontul dincolo de industria auto clasică, către energia viitorului. Compania discută deja despre soluţii de stocare pentru energie, inclusiv pentru sisteme fotovoltaice, în parteneriat cu companii internaţionale active în domeniu.

„Sunt jucători prezenţi în România, dar nu neapărat româneşti. Nu aş putea să dau un deadline, dar în următorul an putem să vedem probabil mai multe lucruri concrete în zona aceasta”, spune Alin Ioaneş, privind realist spre direcţiile de diversificare care vor defini următorul deceniu. În ceea ce priveşte discuţia despre automobilul electric, CEO-ul ROMBAT este de părere că aceasta trebuie scoasă din zona alb-negru. „Nu există lucru scump sau ieftin dacă nu-l utilizezi”, afirmă el. Maşina electrică este „o alternativă” şi, în prezent, „o variantă complementară” la motorul cu combustie internă. „Automobilul electric nu este singura alternativă. Varianta corectă ar fi un mix între diferite tehnologii: electric, hibrid, probabil hidrogen, combustie internă — în funcţie de utilităţi şi nevoi.” Echilibrul, nu exclusivismul, pare să fie cheia în strategia pe termen lung – o filosofie aplicată de ROMBAT şi în propria evoluţie industrială. În contextul în care industria se confruntă cu presiunea tranziţiei verzi, Ioaneş subliniază importanţa evaluării integrale a impactului, „pe tot lanţul trofic”: de la sursa energiei folosite la producţie, până la reciclarea componentelor. „Cum reuşim să reciclăm aceste baterii Li-ion şi celelalte componente, astfel încât să oferim integrare 360°?” – o întrebare care defineşte deja direcţiile strategice ale companiei. Deocamdată, piaţa reciclării bateriilor nu are masa critică necesară, dar Ioaneş crede că „în următorii ani vom vedea o altă dinamică”, odată cu atingerea duratei de viaţă a bateriilor din maşini electrice şi unităţi de stocare. „Şi aici va fi o zonă extrem de interesantă… ne gândim cu interes, inclusiv la un footprint în această zonă, având un ADN bine structurat în reciclare. Va fi un business în sine reciclarea.”

 

Industria viitorului: între automatizare şi oameni

Pentru ROMBAT, automatizarea nu este o ameninţare, ci o etapă firească în evoluţia industriei. „Automatizarea şi digitalizarea… asta nu înseamnă că munca unor colegi va fi înlocuită în totalitate”, spune Ioaneş.

Compania derulează deja un amplu program de „mapare a joburilor”, corelând competenţele actuale cu cele care vor fi necesare peste cinci ani. Scopul: un plan de dezvoltare personalizată pentru angajaţi, menit să ofere stabilitate într-o lume în continuă schimbare. „Într-o epocă a agilităţii şi incertitudinii, e important să aducem un pic de certitudine în viaţa angajaţilor noştri.” În acelaşi timp, presiunile economice — costurile ridicate la energie, creşterile salariale necorelate cu productivitatea şi volatilitatea fiscală — obligă companiile româneşti să caute un nou model de competitivitate, în care productivitatea şi inovaţia merg mână în mână. Industria auto europeană trece printr-un val de restructurări şi concedieri, iar explicaţia, spune Ioaneş, este clară: multe companii au pariat totul pe o singură carte – electrificarea – fără să ţină cont de competitivitatea globală. „Ne-am trezit că nu suntem competitivi şi am pierdut startul”, afirmă el, pledând încă o dată pentru diversificare şi adaptabilitate. Mixul de soluţii, nu direcţia unică, este ceea ce poate menţine industria europeană relevantă în faţa valului asiatic. Privind spre viitor, Ioaneş vede o fabrică mai automatizată, mai digitală, dar nu lipsită de oameni. „Cu siguranţă va fi mai multă automatizare”, spune el. Procesele vor fi total digitalizate, iar deciziile vor fi luate pe baza datelor, pentru eficienţă maximă. Dar, adaugă el, „nu totul va fi automatizabil. Văd şi foarte multă interacţiune pe care automatizările nu o vor acoperi.” Aceasta este, poate, cea mai clară definiţie a modului în care ROMBAT a rezistat patru decenii şi jumătate: un echilibru constant între tehnologie şi umanitate, între industrializare şi discernământ.    

ROMBAT – 45 de ani de inovaţie românească

ROMBAT, singurul producător integrat 360° de baterii auto din România, a marcat anul acesta 45 de ani de activitate şi a inaugurat o nouă linie de producţie pentru baterii Heavy Duty EFB, o investiţie de 3 milioane de euro destinată vehiculelor comerciale cu sistem start-stop. Compania exportă peste 60% din producţie în peste 40 de ţări.

 

8 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Alin Ioaneş, CEO, ROMBAT

 

1. Cum se defineşte inovaţia pentru Rombat?

Nu e vorba doar de mari descoperiri, ci de îmbunătăţiri de proces. Dacă reduci pierderile cu 0,1% sau optimizezi timpul de producţie cu două secunde, aceea este o formă de inovaţie. Inovaţia reală e cea care aduce plusvaloare zilnic.”

2. Ce proiecte aveţi în zona de stocare a energiei şi fotovoltaice?

Avem discuţii cu companii care activează în zona stocării energiei. Nu sunt româneşti, dar au operaţiuni aici. În următorul an vom vedea probabil mai multe lucruri concrete în această direcţie.

3. Cum priviţi tranziţia către maşina electrică?

Nu există răspuns absolut bun sau rău. Maşina electrică e o alternativă, nu singura soluţie. Cred într-un mix de tehnologii – electric, hibrid, hidrogen, combustie internă – în funcţie de nevoi şi utilitate. E important să privim sustenabilitatea pe tot lanţul: cum producem energia, cum fabricăm maşina, ce amprentă de carbon are şi cum reciclăm bateriile.

4. Cum arată pentru dumneavoastră fabrica viitorului?

În 2035–2040 vom vedea mai multă automatizare şi digitalizare, dar şi mai multă interacţiune umană. Automatizarea nu înseamnă sfârşitul locurilor de muncă. Vedem deja fabrici complet automatizate în China, dar economia lor a crescut, nu a scăzut.

5. Care este cel mai mare obstacol pentru industria auto din România?

Competitivitatea. În fiecare an pierdem din acest avantaj. Energia e scumpă, fiscalitatea instabilă, iar costurile cresc mai repede decât productivitatea. Avem nevoie de o strategie de ţară şi de o producţie internă solidă, care să atragă investiţii.

6. De ce aţi ales să vă întoarceţi în România, după o carieră internaţională?

Pentru că mă simt legat de ţară, de tradiţii, de cultură. A fost o oportunitate şi am decis să o urmez. Trenul nu opreşte mult într-o gară – l-am prins şi am mers mai departe.

7. Ce calitate consideraţi esenţială pentru un lider din industria românească?

Înţelegerea. A industriei, a competiţiei, a proceselor interne, a resurselor umane. Un lider nu trebuie să fie expert în toate, dar trebuie să aibă viziune şi să adune piesele laolaltă.

8.  Ce titlu aţi vrea să apară despre Rombat în 2045?

2045 – Still a leader. Să fim în continuare liderii industriei de baterii din România şi Europa de Est.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.