Vacanţa a devenit una dintre cele mai importante investiţii emoţionale ale românilor”, spune Sorin Stoica, fondator şi CEO al Eturia, la care aş adăuga eu că a devenit şi una dintre cele mai mari investiţii financiare, după locuinţă şi maşină, pentru cei mai mulţi dintre noi.

Şi, de cele mai multe, ori, această investiţie este făcută în străinătate – doar în 2025 românii au cheltuit pe vacanţe în afara ţării aproape 10 miliarde de euro, potrivit datelor de la BNR cita­te de ZF. În fiecare vară ne întrebăm de ce românii aleg Grecia, Turcia, Spania sau, mai nou, destinaţii aflate la mii de kilometri distanţă, în loc să îşi petreacă vacanţele în România. Răspunsul cel mai uşor este preţul, pentru că, de cele mai multe ori, la servicii hoteliere cel puţin, preţurile din străinătate sunt mai mici decât cele din România. Răspunsul mai complex este însă altul: turistul român s-a schimbat mult mai repede decât cea mai mare  parte din industria locală de turism.

Deseori privim peiorativ faptul că românii nu vor să îşi petreacă vacanţele acasă, dar aceasta este o evoluţie naturală a faptului că lumea s-a deschis pentru noi şi am început să comparăm experienţe, servicii şi valoarea pe care o primim pentru fiecare leu/euro cheltuit.

Şi, de cele mai multe ori, România nu iese bine în urma acestor comparaţii.

Vacanţa a devenit una dintre cele mai importante investiţii pe care le facem, din toate punctele de vedere, mai ales în acest context, în care suntem atenţi la fiecare cheltuială făcută. Este o investiţie şi de timp - nu mai este doar o pauză de câteva zile între două perioade de muncă, pentru unii dintre noi, foarte greu de luat. Este timpul petrecut cu familia, este energia recuperată după un an dificil, este experienţa pe care o povesteşti luni întregi după ce te întorci acasă.

Sorin Stoica, fondatorul Eturia, surprinde foarte bine această schimbare: „Românii au început să călătorească nu doar ca să se odihnească, ci ca să se descopere pe ei înşişi prin lume”. De aceea, turistul de astăzi nu se aşteaptă să cumpere doar o cameră de hotel şi un şezlong.

Cumpără linişte, predictibilitate, siguranţă şi experienţe bune de povestit acasă. Iar atunci când investeşte câteva mii de euro într-o vacanţă, devine firesc să fie mai atent la ceea ce primeşte în schimb. „Astăzi clientul este mult mai informat. Vine cu comparaţii, cu imagini văzute pe social media, cu repere deja formate, cu întrebări despre siguranţă, flexibilitate şi experienţe autentice. Nu mai poţi răspunde cu produse rigide sau standardi­zate”, mai spune Sorin Stoica. Aici apare, de fapt, provocarea pentru turismul românesc.

O parte a industriei locale încă încearcă să răspundă unui turist care nu mai există. Un turist care acceptă servicii mediocre, infrastructură precară şi o comunicare care te face să simţi deseori că nu meriţi să fii tratat cu respect, ci că eşti privilegiat că ţi se oferă serviciile de care ai parte şi pentru care ai plătit. Între timp, românii au văzut cum funcţionează lucrurile în Grecia, Portugalia, Spania, Emirate şi mulţi dintre turiştii români chiar şi mai departe de atât, în Asia, Africa, chiar şi la Polul Nord.

Au înţeles că ospitalitatea înseamnă mai mult decât o cameră curată (deşi acest criteriu este esenţial şi nu pot să spun că l-am întâlnit în toate locurile unde am stat) şi se termină după întoarcerea acasă. Românii continuă să cheltuiască totuşi sume importante şi în ţară. Litoralul, Delta Dunării, Transilvania, Bucovina sau staţiunile montane atrag anual milioane de turişti şi au şi de ce, avem o ţară frumoasă. Problema nu este lipsa cererii.

Problema este că, atunci când costul unei săptămâni pe litoralul românesc ajunge comparabil cu cel al unei vacanţe în Grecia sau Turcia, comparaţia nu mai este între Mamaia şi Eforie. Este între România şi restul lumii. Iar restul lumii este la doar câteva ore de zbor distanţă.

Chiar dacă preţurile ajung să se echivaleze prin costul zborului – cei mai mulţi preferă asta pentru că ştiu sigur că, în lumea deschisă de astăzi, probabilitatea de a avea  parte de surprize neplăcute în afara ţării este încă mai mică decât acasă. Şi, din păcate, şansele de a fi surprins plăcut acasă – prin ceva neaşteptat, în sens pozitiv – este încă mică. Turistul român nu a devenit mai dificil. A devenit mai educat, mai informat şi mai atent la valoarea pe care o primeşte pentru banii lui, iar aceasta ar trebui să fie o veste bună pentru industria locală. Într-o piaţă globală nu mai concurezi cu hotelul din staţiunea vecină. Concurenţa este planeta întreagă, iar asta înseamnă că există foarte mult loc de îmbunătăţiri.   

Ioana Matei este editor-şef, Business Magazin