6 luni de foc pentru imobiliarele româneşti: ce a fost şi ce urmează?

Autor: Ioana Matei Postat la 09 august 2023 21040 afişări

Anul a început cu multe semne de întrebare pentru piaţa imobiliară, având în vedere fragila revenire post-pandemică, tensiunile din jur reflectate în economie, cât şi lipsa ofertei pe anumite segmente de piaţă. Cele 6 luni care au trecut nu au fost atât de rele pe cât se aşteptau clienţii şi jucătorii pieţei – iar ceea ce urmează are premisele să înscrie toate segmentele acesteia pe traiectoria „mai aproape de Vest”, atât prin prisma investiţiilor atrase, cât şi a preţurilor.

Piaţa rezidenţială: paradoxul locuinţelor scumpe, dar accesibile în acelaşi timp pentru unele categorii de clienţi

De la un ritm de scădere de 12% a numărului de tranzacţii imobiliare individuale în ultimul an, declinul ajunsese la 31% în primele trei luni din 2023 – totuşi, încă de pe atunci, reprezentanţii pieţei vorbeau în cadrul primelor ediţii ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro mai degrabă despre o normalizare a pieţei rezidenţiale, decât despre o criză. Din punctul de vedere al lui Adrian Stoichină, COO al Prima Development Group, motivele pentru care au scăzut vânzările în general în proiectele rezidenţiale din România, dar mai ales din Bucureşti, ţin de eligibilitatea clienţilor pentru credite ipotecare, din cauza creşterii nivelului de dobândă: pentru clienţii din zonele de mass market, rata bancară a ajuns să însemne o proporţie destul de mare din venitul pe care ei îl au lunar. Totuşi, el observă că astfel de scăderi sunt normale în piaţa imobiliară: „Este normal ca în ciclurile acestea economice să apară perioadele acestea de incertitudine sau de scăderi în care clienţii din piaţă aşteaptă. Ce vedem noi acum pe termen scurt, adică uitându-ne strict la orizontul acesta de unu-doi ani, este că volumul de vânzări este ceva mai mic, dacă ne uităm pe un ciclu de zece ani, volumul de vânzări rămâne cumva constant. Ce e foarte important astăzi în schimb cred că este stabilitatea pieţei, că nu avem dezvoltatori în dificultate, de pildă“. În pofida scăderii numărului de tranzacţii din piaţa rezidenţială din prima parte a anului, Cătălin Priscorniţă, CEO şi fondator al reţelei de agenţii imobiliare Blitz, este de părere că nu asistăm la o prăbuşire a pieţei, motiv pentru care  scăderile de preţuri ar putea ajunge la maximum 10%-15% până la finalul anului. Pe de altă parte, Cosmin Savu-Cristescu, managing directorul Redport Capital, spunea că ei se poziţionează contra opiniei generale, care indică o tendinţă de scădere: „Preţul nu are de ce să scadă pentru că preţurile actuale nu sunt decât o reflecţie a pieţei construcţiilor, atât a materialelor de construcţii, cât şi a lucrărilor de construcţii în general, prin urmare, atâta vreme cât preţul de edificare nu ne permite să coborâm preţul de vânzare, nici nu putem să facem acest lucru şi atunci aşteptarea noastră este ca preţurile nu doar să nu coboare, dar pe măsură ce piaţa materialelor de construcţii şi piaţa manoperei vor continuă să crească într-un ritm al lor propriu, este foarte probabil ca şi preţurile locuinţelor să mai crească, cel puţin pe segmentul nostru.“ Admite însă că pe fondul pe fondul inflaţiei şi al creşterii dobânzilor la creditele ipotecare, pe alte segmente din piaţa rezidenţială, cu preţuri mai scăzute, este posibil să existe volume mai scăzute de tranzacţionare şi poate politici comerciale mai agresive din partea dezvoltatorilor în sensul aplicării unor discounturi care să recupereze eventual un volum mai mai scăzut de tranzacţii. Lentoarea în materie de tranzacţii pare că nu se observă pe nişa imobiliarelor premium sau de lux. Potrivit Nicoletei Manea, CEO şi CEO al ANG Luxury Estates, în zona Floreasca, una dintre cele mai frumoase zone ale Capitalei, preţurile pornesc de la 5.000 de euro/metru pătrat construit şi cresc în funcţie de etaj şi de vedere. În zonele Dorobanţi, Primăverii preţurile se plasează în jurul a 6.000 – 7.000 de euro/metrul pătrat. „Cel mai scump imobil pe care îl avem în momentul de faţă costă 9 milioane de euro şi este un apartament cu terasă pe Kiseleff - acolo deja preţurile sunt de peste 10.000 de euro/metru pătrat.“ Zone de interes pentru proprietăţile de lux sunt însă şi Herăstrău, OMV Pipera, Fabrica de Glucoză: „Am mare încredere că acolo va fi un pol foarte bun de investiţii – acum preţurile de acolo sunt în jur de 3.000 de euro/metru pătrat construit“. De ce nu există mai multe astfel de proprietăţi? Din cauza lipsei ofertei - „Unul dintre motivele principale ţine de viziunea dezvoltatorilor, care, din punctul meu de vedere, s-a conturat în această direcţie tot acum trei ani, când am început noi să vindem genul ăsta de proprietăţi“.

În ceea ce priveşte creditarea, aceasta a înregistrat o scădere de aproximativ 25%, având în vedere datele de la Banca Naţională citate de Anca Bidian, fondatoare şi CEO al brokerului de credite Kiwi Finance, care includ însă şi refinanţările, nu doar creditele ipotecare noi: „Vom vedea până la sfârşitul anului de unde provine această scădere în creditare pe creditele ipotecare; din plaja clienţilor cu venituri mici până la medii, care probabil că nu s-au mai calificat la sumele necesare“. Pe de altă parte însă, Anca Bidian a mai menţionat că, în oraşele mari, sumele necesare cumpărării unei locuinţe pentru clienţii cu venituri mici oricum nu mai erau suficiente, nici în alte condiţii de piaţă. „Preţurile caselor sunt la un nivel unde veniturile mici până în medii se califică mai greu, iar asta este cumva o normalitate - trebuie să nu uităm că atunci când îţi cumperi o casă trebuie să ai confortul că poţi să o achiţi.“ În ceea ce priveşte accesibilitatea locuinţelor, potrivit indexului imobiliar Kiwi Finance lansat recent, în ciuda creşterii preţurilor locuinţelor, aceasta s-a îmbunătăţit: la sfârşitul primului semestru din 2023, preţul mediu pentru apartamente şi case a ajuns la valoarea de 1.483 euro/mp, în urcare cu 5,5% faţă de valoarea de înregistrată la sfârşitul T3/2022 (1.406 euro/mp). În paralel, salariul mediu net la nivel naţional a avansat cu 15,5%, până la 4.543 lei (915 euro) în mai 2023, de la 3.933 lei (800 euro) în iulie 2022. În aceste condiţii, indicele agregat de accesibilitate a locuinţelor s-a îmbunătăţit semnificativ, până la 1,62, un nivel record, de la 1,76 în urmă cu nouă luni. „A crescut preţul imobilelor în majoritatea oraşelor, cei doi poli din acest punct de vedere fiind Timişoara şi Braşov, dar a crescut şi accesibilitatea locuinţelor. Accesibilitatea nu e în relaţie directă cu «ieftin sau cu scump», ci se ia în calcul şi creşterea veniturilor – iar veniturile medii au crescut - creşterea e de trei ori mai mare decât creşterea preţului caselor – astfel că a devenit mai accesibil să achiziţionezi o casă decât în urmă cu un an - e un paradox, dar aşa e piaţa“, a explicat Anca Bidian. La polul opus se află din perspectiva accesibilităţii Oradea şi Constanţa, însă CEO-ul Kiwi Finance este optimist în potenţialul pe termen lung al acestui oraş. De altfel, Mihai Pop, broker RE/MAX Prime Capital din Oradea, argumenta şi el dinamismul acestui oraş prin prisma creşterii preţurilor din 2020 şi până în prezent: creşterea a fost de aproape 40% din 2020 până în 2023, în condiţiile în care foarte puţine alte oraşe din România au înregistrat astfel de creşteri ale preţului mediu pe metru pătrat. Calitatea vieţii, încurajată de obiectivul parcurgerii oraşului în doar 15 minute, de parcuri şi investiţii în spaţiile publice, infrastructura şi apropierea de oraşul Budapesta, precum şi investiţiile în industria din zonă, încurajează dinamica pieţei rezidenţiale din Oradea, unde încep să se mute atât locuitori din oraşe mai mici precum Satu Mare şi Baia Mare, cât şi din Cluj-Napoca.

Pe termen lung, şi investitorii străini sunt încrezători în dezvoltarea pieţei rezidenţiale din România. Din punctul de vedere al lui Jan Demeyere, cofondator şi partener al Speedwell, chiar dacă va dura ceva timp ca această perioadă de încetinire să se încheie, comparând România cu alte oraşe europene, este optimist: „După criza din 2008, băncile au fost extrem de atente legat de finaţarea proiectelor de aici, astfel, că acum piaţa este sănătoasă. România este avantajată de contextul în care se vorbeşte despre nearshoring, în care companii se mută din China şi investesc în Europa de Est –„Ucraina este un dezastru, în special pentru oamenii de acolo, dar deschide noi oportunităţi pentru ţările din jur; în ceea ce priveşte România, văd investiţii uriaşe în infrastructură, pe care nu le-am văzut în ultimii 20 de ani, de când am venit în România.“ Ne merge mai bine decât ţărilor vestice în actualul context? „Sunt sigur 100% că lucrurile stau mai bine aici decât în pieţele vestice, nici nu se pune problema, avem mai mulţi investitori belgieni în Speedwell şi vedem dificultăţile cu care se confruntă în Europa de Vest, nu doar pentru finanţarea proiectelor, cât şi legat de o marjă de profit tot mai mică. În plus, în Europa de Est există o cerere uriaşă pentru standarde înalte de locuire. Cred că e mai bine aici decât în Europa de Vest, pentru noi concentrarea este Europa de Est, nu doar România, dar vorbim şi despre Polonia şi despre alte ţări estice care au şansa să devină extrem de importante în Europa.“  

Piaţa office: birouri mai puţine, dar mai atent amenajate

„Piaţa cu siguranţă a scăzut. Asta este clar din punctul de vedere al volumului total raportat la stocul de spaţii de birouri - piaţa a scăzut şi era firesc să se întâmple aşa. O întrebare relevantă pe care eu mi-aş pune-o şi la care ne uităm toţi cei care activăm în domeniul acesta este dacă va continua să scadă. Ideea principală pe care ne vom concentra va fi capacitatea companiilor de a-şi convinge angajaţii să vină la birouri“, a spus George Didoiu, director tenant services în cadrul Colliers, în una dintre ediţiile de la începutul anului ale ZF Real Estate by Storia.ro. Potrivit  informaţiilor  companiei pe care el o reprezintă prezentate în emisiune, stocul total de birouri a ajuns la 3,3 milioane de metri pătraţi în Bucureşti, iar anul trecut livrările s-au situat la puţin peste 100.000 de metri pătraţi, având în vedere că într-un context normal suprafaţa totală livrată s-ar fi plasat în jurul a 250.000 de metri pătraţi. Multe dintre proiecte au fost întârziate sau oprite din cauza pandemiei. „Aş spune că probabil între 40% şi 60 % din totalul proiectelor care ar fi trebuit să fie livrate au fost oprite sau mult amânate. Am avut proiecte care ar fi trebuit să fie livrate în 2023, a căror construcţie trebuie să înceapă în 2021, iar acest lucru nu s-a mai întâmplat. Se vor livra în 2025-2026  - aşa că au fost mai degrabă suspendate, dar livrarea acestora nu se va întâmpla în 2024 pentru că acum lucrurile sunt în continuare în expectativă.“ Iar perspectivele nu sunt optimiste nici pentru anii ce urmează: „Anul acesta vom avea din nou în jur de 100.000 de metri pătraţi despre care ştim sigur că vor veni în piaţă, iar în 2024 ne aşteptăm să fie un volum foarte mic de livrări. Se anunţă un an de tranziţie, iar una dintre discuţiile pe care noi le avem este dacă actualul context favorizează proprietarii sau chiriaşii şi este pentru prima oară, cel puţin în ultimul deceniu postcriză, din 2008 încoace să spunem, în care răspunsul este foarte punctual“. Un trend important care va influenţa piaţa office ţine de cât spaţiu „dau înapoi“ chiriaşii: „Există exemple destul de importante şi bine cunoscute de lumea avizată, nume de companii care vor să dea suprafeţe suprafeţe mari înapoi şi fie că le oferă spre subînchiriere, fie încearcă să încheie contractele cu proprietarii. Dar această perioadă, coroborată cu faptul că ne aşteptăm ca la anul să fie livrări de clădiri noi foarte puţine, ne va ajuta să ne gândim că suntem într-o piaţă a chiriaşilor. Mă aştept ca începând cu anul viitor, pe măsură ce volumul de cerere va acoperi tot mai mult din spaţiile vacante, pentru că  acest volum de cerere nu va fi întâmpinat şi de multe clădiri noi care să vină pe piaţă, să facem tranziţia spre o piaţă a proprietarilor. Şi mă aştept ca asta să se întâmple poate cam prin 2024“.

Adaptarea la un mod de muncă hibrid a adus, în majoritatea companiilor, şi necesitatea unei reamenajări a spaţiului de muncă, ce s-a transpus într-o dublare a businessului Workspace Studio, care a bifat o cifră de afaceri de aproximativ 20 de milioane de euro anul trecut.  Companiile investesc între 350 şi 1.000 euro/mp pentru reamenajarea birourilor postpandemie. Dacă în 2019, cel mai bun an al companiei de până atunci, businessul se plasa la 9-10 milioane de euro, în 2022, acesta s-a dublat pe seama interesului crescut al companiilor pentru regândirea spaţiilor de birou, iar cifra de afaceri a Workspace Studio a depăşit pragul de 20 de de milioane de euro. Horaţiu Didea, managing partner al Workspace Studio, spune că acum sunt din ce în ce mai solicitate soluţiile de design axate pe ergonomie, colaborare şi pe sociologia muncii, care să aducă o calitate mai bună a lucrului la birou. Potrivit unui studiu internaţional citat de el, 49% dintre angajaţi muncesc în prezent în regim hibrid, iar 35% dintre ei vin în fiecare zi la birou (studiul face referire strict la angajaţii tip knowledge-workers, nu se referă la angajaţii din zona de producţie, de pildă - n.red.).  

Piaţa spaţiilor logistice şi industriale: o creştere înceată, dar sigură

Ana Dumitrache, country head al dezvoltatorului cu capital olandez CTP România, vorbea la începutul anului despre contextul economic şi geopolitic care aducea perspective bune de dezvoltare a pieţei spaţiilor logistice şi industriale din România, care are şanse să devină numărul 1 la nivel european. Pe de altă parte, când vine vorba de atragerea de investiţii în producţie, ea sublinia că mai avem de lucrat la capitolul „ospitalitate“, care poate compensa chiar şi gradul de dezvoltare al infrastructurii. „Centrul Europei a reprezentat, istoric, destinaţia principală pentru logistica mare în Europa - Cehia şi Polonia au fost destinaţiile principale pentru crearea de centre logistice. Ce s-a întâmplat în ultimii 2-3 ani este o descentralizare a acestor zone de logistică şi o regionalizare mai degrabă a centrelor logistice, pentru că furnizorii şi producătorii trebuie să fie cât mai aproape de utilizatorul final, atât din punctul de vedere al timpului de livrare, cât şi din punctul de vedere al amprentei de carbon“, a observat ea. Ea crede că această tendinţă va continua, motivele fiind evidente: „Amplasarea geografică a Bucureştiului este extraordinară, România este a doua ţară ca dimensiune şi populaţie din Europa Centrală şi de Est, Bucureştiul este al cincilea oraş din Europa ca număr de locuitori, suntem în proximitatea Greciei, Turciei şi avem clienţi care fac livrări şi-n Orientul Mijlociu; suntem o ţară europeană“. Toate aceste avantaje vor conduce la continuarea dezvoltării pieţei logistice, mai ales când vine vorba de Capitală. „Bucureştiul este destinaţia principală şi va rămâne aşa o lungă perioadă de timp. Din punctul meu de vedere, pentru că vorbim aici despre poziţia geografică, asta e foarte greu să baţi orice ai face. Bucureştiul rămâne într-o poziţie absolut privilegiată în România din punctul acesta de vedere, pentru că aş zice că Bucureştiul este un hub regional, nu România. Bucureştiul şi mai mult vestul Bucureştiului.“ Datele recente prezentate de Silviu Pop, head of research în cadrul Colliers România, indicau o accelerare substanţială la nivelul pieţei locale pe nişa spaţiilor logistice şi industriale: dacă înainte de pandemie, prin 2017 – 2019, discutam în general de aproximativ 450.000 de metri pătraţi închiriaţi anual în medie în România acum, doar în prima jumătate de an am avut aproximativ jumătate de milion de metri pătraţi închiriaţi, cu menţiunea că  includem aici doar tranzacţiile raportate public, cu siguranţă că nivelul real este mult mai mare - proabil că discutăm de încă 150.000 – 200.000 de metri pătraţi. Astfel, deja nivelul înregistrat este cu aproximativ 20% peste primul semestru al anului trecut. Aproximativ o treime din cererea de închiriere de spaţii logistice a venit din zona Bucureştiului şi a împrejurimilor în prima parte a anului, în condiţiile în care, în alţi ani, discutam şi 50%-70% pondere a Capitalei în total activitate. De altfel, mai observă Pop, aproximativ jumătate din stocul de spaţii moderne de depozitare de la nivelul întregii  ţări se află în Bucureşti. Reprezentanţii Colliers cred că există mult loc de creştere în România (pe piaţa spaţiilor logistice şi industriale - n.red.), cu undeva cu până în 10% pe an, pe o perioadă destul de lungă de timp de acum înainte, măcar până să depăşim 10-11 milioane de metri pătraţi închiriabili la nivelul României. Ştefan Surcel, consultant industrial agency, Cushman & Wakefield Echinox, a observat şi el că potenţialul de dezvoltare există în continuare, dacă ne raportăm la pieţe din regiune precum Cehia, de pildă, unde suprafaţa spaţiilor de depozitare a ajuns la 10 milioane de metri pătraţi, iar în Polonia, la 28 de milioane de metri pătraţi. În ceea ce priveşte evoluţia preţului pe metrul pătrat din România, dacă în 2017 acesta se situa la în jur de 3,7 – 3,8 euro/mp, azi a ajuns la 4,2 – 4,5 euro/mp în Bucureşti: „Creşterea preţului este şi o consecinţă a creşterii preţurilor de construcţie, precum şi a faptului că a existat o cerere constantă de spaţii noi de depozitare. Ne aşteptăm cumva la o creştere mai lentă în următorii ani“. Ce urmează pentru această piaţă în perioada următoare? „Cu siguranţă o să avem şi intrări noi pe piaţă. Noi suntem în discuţii destul de avansate pentru unităţi mari de depozitare în România, de unde să se acopere zona de sud-est a Europei şi chiar şi nordul Africii.  (...) Cred că ar fi nevoie de o susţinere mai bună din partea autorităţilor. Multe companii aleg să meargă în Ungaria sau Polonia tocmai pentru că autorităţile de acolo sunt mult mai deschise să ofere ajutoare de stat, infrastructura e mai bine pusă la punct, deşi forţa de muncă e mai scumpă în ţările respective“. Zonele noi care se conturează din perspectiva spaţiilor logistice sunt regiunea Moldovei – există dezvoltatori care au cumpărat terenuri la Iaşi şi Bacău şi sunt în proces de autorizare, cât şi zona de sud a ţării – Craiova, Slatina, Piteşti. Lucrurile nu stau rău nici când vine vorba de investiţiile în centre comerciale: potrivit lui Marius Barbu, group asset director al NEPI Rockcastle, în timp ce în unele regiuni din Europa de Vest dezvoltarea de malluri a devenit nesustenabilă, în România şi în regiunea Europei Centrale şi de Est mai există loc de creştere.  Tensiunile de la graniţă fac ca ţara noastră să fie printre primele când vine şi din acest punct de vedere. „România a devenit un spaţiu sigur pentru a investi. În contextul actual, România alături de Polonia au devenit spaţii care oferă siguranţă, forţă de muncă bine calificată şi, să zicem, un sistem politic stabil. Şi atunci investiţiile planificate iniţial în Ucraina sau în alte zone vin acum către noi, observăm că sunt redirecţionate către România sau ţările din zonă, ceea ce este un tren foarte bun pentru ţara noastră, pe care ar fi păcat să îl pierdem“, a spus el.   

„Anul 2023 s-a ambiţionat să fie mai bun decât toate predicţiile multor voci şi, dacă ne uităm la el în acest moment, observăm că avem următoarele caracteristici: pe piaţa imobiliară numărul tranzacţiilor a scăzut, dar nici nu s-a prăbuşit, nici nu a îngheţat, aşadar avem o scădere de circa 20%; chiar şi cu acest nivel, suntem cu 50%-60% peste anul 2019. Metaforic vorbind, am coborât de la etajul opt la etajul şapte, dar nu ne-am prăbuşit.“

Anca Bidian, CEO al brokerului de credite Kiwi Finance


„Preţurile actuale nu sunt decât o reflecţie a pieţei construcţiilor, atât a materialelor de construcţii, cât şi a lucrărilor de construcţii în general, prin urmare, atâta vreme cât preţul de edificare nu ne permite să coborâm preţul de vânzare, nici nu putem să facem acest lucru şi atunci aşteptarea noastră este ca preţurile nu doar să nu coboare, dar pe măsură ce piaţa materialelor de construcţii şi piaţa manoperei vor continuă să crească într-un ritm al lor propriu, este foarte probabil ca şi preţurile locuinţelor să mai crească, cel puţin pe segmentul nostru.“

Cosmin Savu-Cristescu, managing director la Redport Capital


 „După vânzarea unui apartament cu două camere în Cluj-Napoca, poţi cumpăra aproape două în Oradea, iar preţul chiriilor este similar.“ 

Mihai Pop,  broker şi cofondator RE/MAX Prime Capital


„În zonele bune ale oraşului scăderile faţă de perioada de dinaintea războiului sunt de undeva la 45% ca volum de vânzare, iar pe zonele din afara oraşului, adică pe zonele de mass market sau pe zonele periferice, scăderile sunt chiar mai semnificative, de undeva la 75% faţă de volumul de dinainte.“

Adrian Stoichină, COO al Prima Development Group, ZF Real Estate by Storia.ro.


„Dacă vorbim de casele de lux din zona Pipera – Iancu Nicolae, cred că există cel puţin zece clienţi care aşteaptă o supercasă; în prezent cred că există două-trei la vânzare, care costă 2 milioane de euro şi care îndeplinesc toate sau mare parte din caracteristicile pe care le doresc clienţii noştri. Proporţia este de 80% - 20% în general când vine vorba de cererea şi oferta din piaţa de lux.“ 

Nicoleta Manea, cofondator şi CEO, ANG Luxury Properties


„Piaţa imobiliară din România este în plină dezvoltare, deşi ni se pare că este un boom imobiliar uriaş, încă suntem cu mult în urma ţărilor din jurul nostru, mai ales a Poloniei, Ungariei, Cehiei şi această fază de maturizare ne va duce către crearea unei pieţe de închirieri. În momentul de faţă, România, care are un procentaj uriaş de proprietari, de peste 96%, nu are încă format un profil de client care să se ducă înspre închiriere, însă prin acest proiect suntem convinşi că printre altele vom reuşi să aducem şi această noutate în piaţă.“

Florin Suicescu, director operaţional al Forty Management


„Sunt sigur 100% că lucrurile stau mai bine aici decât în pieţele vestice, nici nu se pune problema, avem mai mulţi investitori belgieni în Speedwell şi vedem dificultăţile cu care se confruntă în Europa de Vest, nu doar pentru finanţarea proiectelor, cât şi legat de o marjă de profit tot mai mică. În plus, în Europa de Est există o cerere uriaşă pentru standarde înalte de locuire. Cred că e mai bine aici decât în Europa de Vest, pentru noi concentrarea este Europa de Est, nu doar România, dar vorbim şi despre Polonia şi despre alte ţări estice care au şansa să devină extrem de importante în Europa.“

Jan Demeyere, cofondator şi partener al Speedwell


„Investiţiile în Emirate au devenit atât de atrăgătoare pentru români în ultimii ani, încât s-a creat o adevărată frenezie, cel puţin în piaţa imobiliară. Românii sunt unii dintre investitorii principali în zona imobiliară din Emirate. Mai exact, ei ocupă unul dintre primele 10 locuri din acest punct de vedere.“

Casiana Duşa, avocat partener specializat în drept emiratez al NAI România şi Republica Moldova


„Dacă anul trecut trebuia să sun 10 clienţi cumpărători pentru a reuşi să stabilesc trei vizionări la faţa locului, la proprietate, în acest moment reuşesc să stabilesc trei vizionări la o proprietate sunând 80 de clienţi.“

Cristian Angheloiu, broker şi proprietar al agenţiei imobiliare Top Estate Team


„Inflaţia nu ne afectează. Toate cele 60 de vile din prima fază a proiectului s-au vândut înainte de finalizarea acestei etape.“

Mircea Dragomir, chief operating officer, National Golf & Country Club


„Din fericire, piaţa şi-a revenit foarte puternic, pentru că dacă războiul îi determina pe oameni să aibă lichidităţi, să fie pregătiţi pentru a fugi din ţară, şi-au dat seama că asta nu este o soluţie ideală - băncile ne protejează banii şi investiţiile, dar până la o anumită sumă. Atunci, oamenii şi-au dat seama că imobiliarele sunt un activ de refugiu. Unul dintre citatele mele preferate este că imobiliarele inteligente sunt cel mai bun vehicul de transport bani în timp şi valoare.“

Raul Ţărnaru, CEO şi fondator, Novarion


„Spre deosebire de criza economică anterioară, băncile au fost flexibile şi au oferit posibilitatea clienţilor să facă transferul la credite cu dobândă fixă. Procedura a fost una destul de simplistă, în sensul în care se depune o cerere la banca respectivă şi se face transferul pe dobânda fixă.“

Cătălin Marin, managing partner al SVN România Credit and Financial Solutions


„Dezvoltatorii sunt mult mai bine capitalizaţi decât în perioada aceea, iar achiziţiile speculative sunt într-o proporţie mult mai mică, aş spune. Este normală această scădere de a numărului de tranzacţii, având în vedere fiind atât inflaţia care mănâncă din venitul disponibil. Oamenii sunt în aşteptare şi aşteaptă cumva ca aceste dobânzi, să se regleze şi cel mai probabil, conform declaraţiilor celor de la BNR, în a doua parte a anului ar trebui să vedem o inflaţie cu o singură cifră, respectiv dobânzi pe un trend de scădere, nu neapărat mai scăzute decât acum, dar trendul să fie acela de scădere.“

Georgian Marcu, broker imobiliar şi proprietar al agenţiei Green Angels


„În multe ţări din Europa unde piaţa este reglementată, densitatea de agenţi imobiliari este de trei-patru ori mai mare decât în România. Avem în vedere însă şi faptul că în România nici măcar nu ştim exact câţi agenţi imobiliari există, ci doar estimăm, pentru că ei nu sunt înregistraţi niciunde, nu trec prin niciun filtru care să dea posibilitatea unei entităţi să inventarieze numărul de oameni activi. Evident, breasla agentului imobiliar este destul de firavă în piaţa din România, legea ar trebui să nască noi oportunităţi pentru această profesie, pe de-o parte, şi pentru modelul de agenţie imobiliară care coagulează mai mulţi agenţi imobiliari şi servicii conexe, pe de alta.“

Răzvan Cuc, preşedinte al reţelei de francize imobiliare RE/MAX România


„O persoană singură, care câştigă salariul mediu în România are nevoie de aproximativ două luni ca să îşi cumpere un metru pătrat de spaţiu de locuit. În Bucureşti, are nevoie de 1,7 luni mai exact  - este un indice de accesibilitate foarte bun; în România, în general, indicele de accesibilitate este încă foarte bun, comparativ cu restul Europei. şi nu vorbim doar despre comparaţia cu oraşe mari şi scumpe din punct de vedere imobiliar, cât şi cu cele din ţările vecine.“

Răzvan Ceapă, head of operations Storia.ro şi OLX Imobiliare


„Nu există un blocaj total, pentru că autorizaţia de construire nu se raportează doar la proiecte rezidenţiale de 100-200-500 de unităţi, ci se referă la numărul de autorizaţii de construire per ansamblu. De asemenea, este important să avem în vedere faptul că se pun pe piaţă, în Bucureşti şi în împrejurimi, circa 24.000 de unităţi noi în Bucureşti şi împrejurimi, în perioada următoare (dar fără să avem datele oficiale încă). Au fost proiecte rezidenţiale noi care au obţinut autorizaţii, iar această blocare a PUZ-urilor a dus cumva la mutarea ofertei către zone adiacente Bucureştiului, dar care sunt foarte aproape, cum ar fi, de exemplu, Pipera, care în accepţiunea multora este în Bucureşti.“

Gabriel Voicu, vicepreşedinte, SVN România


„La începutul anului 2023, pe segmentul chiriilor, vedem o efervescenţă foarte mare. Noi am analizat datele din 10 oraşe din România, cele mai mari oraşe cu cea mai mare activitate pe segmentul de chirii, ca să ne facem o idee, Bucureştiul fiind cel mai mare, Arad cel mai mic oraş analizat şi am văzut cum, chiar şi în luna ianuarie, care, istoric, nu e una foarte puternică pe segmentul de chirii, a existat un interes foarte, foarte crescut. Dacă ne uităm, de exemplu, la interacţiunile dintre potenţialii chiriaşi şi cei care postează un anunţ pe platforma noastră, acestea au crescut cu 21% de la an la an.“

Monica Dudău, marketing manager, Storia.ro şi OLX Real Estate


„Nu mai suntem doar o destinaţie pentru investiţii, ci avem şi investitori care se uită către investiţii în afara României, iar acesta este un lucru încurajator, foarte interesant şi când vorbim despre imobiliare. Avem investitori români care se uită la pieţele din afară, avem  exemple şi pe segmentul rezidenţial, cât şi pe segmentul de birouri. Avem dezvoltatori care vor să dezvolte proiecte pe care le-au început în România şi merg mai departe cu ele în regiune. Avem pe pe zona de birouri, investitori care îşi construiesc portofoliul în România, în paralel cu cel din din regiune. Şi România nu mai este astfel doar un cap de linie, ci este o destinaţie, una din primele destinaţii pentru investitori.“

Gabriel Blăniţă, director asociat al Colliers România


„Sistemele de iluminat inteligent pot aduce economii ale consumului de energie cu până la 50-60% din energia consumată în mod normal (în sistemele tradiţionale - n.red.).“

Dan Ovidiu Vătăjelu, CEO al Flash Lighting Services, o companie axată pe proiectarea, construirea şi gestionarea sistemelor inteligente de iluminat, şi preşedinte al ARI - Asociaţia Română pentru Iluminat


„Piaţa cu siguranţă a scăzut. Asta este clar din punctul de vedere al volumului total raportat la stocul de spaţii de birouri - piaţa a scăzut şi era firesc să se întâmple aşa. O întrebare relevantă pe care eu mi-aş pune-o şi la care ne uităm toţi cei care activăm în domeniul acesta este dacă va continua să scadă. Ideea principală pe care ne vom concentra va fi capacitatea companiilor de a-şi convinge angajaţii să vină la birouri.“

George Didoiu, director tenant services în cadrul Colliers România


„E adevărat că sunt foarte multe spaţii goale, dar  businessul nostru creşte şi avem foarte mult de amenajat pentru că acele spaţii care rămân ocupate sunt schimbate pentru a susţine noul fel de a munci.“

Horaţiu Didea, managing partner al furnizorului de soluţii de amenajări pentru spaţii de birouri Workspace Studio


„Există un anume grad de optimism în ceea ce priveşte industria noastră datorită unor tendinţe pe care le-am observat şi noi, iar cine poate să le transforme în oportunităţi sigur că are doar de câştigat. Noi credem că suntem în zona fericită a economiei mondiale în momentul de faţă.“

Ana Dumitrache, country head, CTP România


„Piaţa românească de spaţii logistice şi industriale ar putea ajunge la 10-11 milioane de metri pătraţi închiriabili la nivelul României.“

Silviu Pop, head of research, Colliers România


„Încă suntem departe de acest prag (maxim ca dezvoltare al numărului de malluri, atins în Statele Unite - n.red.), dar avem câteva zone care sunt la limită în vestul Europei; în România, există încă zone care sunt neacoperite, dar estimările noastre sunt ca în următorii 5-7 ani să zicem, dacă se păstrează nivelul de investiţii actual, să va ajunge şi aici la un platou, o zonă sustenabilă care va fi greu de depăşit.“ 

Marius Barbu, group asset director al NEPI Rockcastle



ZF Real Estate by Storia.ro este prima emisiune dedicată exclusiv afacerilor din imobiliare, în care discutăm în detaliu cu specialiştii pieţei despre toate ramurile acesteia – rezidenţial, piaţa spaţiilor industriale şi logistice, office şi comercial. În cadrul acestui material, vă prezentăm concluziile primului sezon al emisiunii, care s-a întins pe primele şase luni ale anului curent.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.