Românii sunt acum la cel mai ridicat nivel de stres din ultimul deceniu, de la criza anterioară încoace, spune Corina Cerchez, psiholog. Clienţii ei tineri au îngrijorări legate de direcţia în care să îşi construiască viaţa şi cariera, către ce joburi să se îndrepte – mai ales către acele joburi care vor mai exista pe piaţă în următorii ani –, dacă îşi vor găsi sau nu locuri de muncă după terminarea studiilor şi, nu în ultimul rând, legat de banii pe care îi vor câştiga şi dacă aceştia le vor ajunge. La toate acestea se adaugă problema locuirii: unde vor sta după ce pleacă de acasă de la părinţi, în condiţiile în care chiriile au crescut, iar preţurile apartamentelor par să fi ajuns la un nivel greu de atins. Pentru cei aflaţi la polul opus, adică persoanele de peste 50-55 de ani, semnele de întrebare sunt legate de ce vor face dacă îşi vor pierde locul de muncă, cine îi va mai angaja la vârsta pe care o au şi dacă mai pot face reconversie profesională. Aceasta nu este percepută ca o soluţie realistă, mai ales că, odată cu trecerea anilor, capacitatea de a asimila rapid noutăţile scade. Cei care sunt părinţi au şi stresul legat de copii, la care se adaugă tensiunile sociale, politice şi economice, care par că nu se mai opresc.

Suntem înconjuraţi de crize de tot felul, iar acest lucru afectează tot mai mult încrederea oamenilor. Toată lumea este stresată şi puţini mai văd perspective pozitive pentru viitor. Dacă în lumea occidentală se consideră că anul 2019 a reprezentat vârful globalizării, cred că pentru noi, românii, anul 2024 a fost punctul maxim atins de puterea de cumpărare şi de nivelul de trai. În 2024, inflaţia a fost de 5,1%, iar creşterea salarială a ajuns la 11%, salariul mediu urcând la 5.645 de lei, echivalentul a 1.135 de euro. Din 2025 a început declinul, odată cu apariţia tensiunilor politice, sociale şi economice. Salariul mediu a crescut cu 5%, ajungând la 5.914 lei, însă inflaţia a urcat la 9,7%, ceea ce a dus la o scădere a puterii de cumpărare de aproximativ 4%. În acelaşi timp, euro a urcat la 5,0985 lei, faţă de 4,9741 lei la finalul lui 2024, ceea ce înseamnă o depreciere de aproximativ 2,5%. În martie 2026, inflaţia a continuat să crească, ajungând la aproape 10% faţă de martie 2025, în timp ce salariul mediu a ajuns la 5.938 de lei, adică aproximativ 1.164 de euro. În termeni reali, puterea de cumpărare a scăzut cu circa 5%. IT-iştii au pierdut şi mai multă putere de cumpărare în momentul în care, în 2025, a fost eliminată facilitatea fiscală din domeniu, ceea ce a însemnat o reducere suplimentară de aproximativ 10% a veniturilor nete. Din 2025 până în prezent, chiriile au crescut cu 20-30%, preţurile apartamentelor cu 10-15%, iar costurile cu energia au urcat cu peste 50%, dacă nu chiar mai mult. Şi preţurile gazelor au crescut puternic, la fel ca preţurile aproape tuturor produselor şi serviciilor. În acest moment, economia, care a intrat în recesiune, şi-a pierdut motoarele de creştere, iar încetinirea businessului începe să fie resimţită direct în buzunarele oamenilor. România a fost până la finalul lui 2024 o ţară relativ ieftină, însă din 2025 taxele şi impozitele au crescut, la fel şi preţurile serviciilor. Rata de economisire a început să încetinească, iar banii care pot fi puşi deoparte s-au redus. Economiştii spun că inevitabil vom avea o corecţie: fie cea care se produce acum, prin inflaţia ridicată şi scăderea puterii de cumpărare, în condiţiile în care salariile nu mai ţin pasul cu inflaţia, fie una mai dură, dacă situaţia politică şi socială va continua să se degradeze. Economia este sub presiune. Companiile încearcă să îşi crească vânzările, dar nu mai au de unde să obţină mai mult, pentru că puterea de cumpărare a consumatorilor se reduce constant. Problema este că inflaţia va continua să crească, ceea ce înseamnă o nouă reducere a puterii de cumpărare.

Economia nu mai produce suficiente locuri de muncă noi, poziţiile disponibile încep să se reducă vizibil, iar numărul CV-urilor încărcate pe platformele de recrutare online este în creştere, semn că veniturile disponibile s-au redus semnificativ. Salariile nu sunt tăiate în valoare nominală, însă îşi pierd puterea în termeni reali, deoarece inflaţia este mai mare decât ritmul de creştere salarială. Tensiunile sociale încep să se amplifice, ceea ce adaugă şi mai multă presiune peste situaţia actuală şi peste lipsa unui orizont clar de rezolvare a problemelor. Nu ştiu cât de repede vom putea reveni pe plus în ceea ce priveşte puterea de cumpărare, în condiţiile în care salariile nu mai cresc în acelaşi ritm ca înainte. Vom vedea dacă 2024 a fost într-adevăr cel mai bun an pentru România din perspectiva puterii de cumpărare sau dacă economia va mai găsi resurse pentru o nouă perioadă de creştere. Până atunci, rămâne speranţa că recesiunea care începe să se extindă în economie nu se va transforma într-o criză profundă.    

(cristian.hostiuc@zf.ro)