Melanotan II este interzis ca produs cosmetic în Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Danemarca şi în alte state, unde comercializarea lui ca produs pentru bronzare este ilegală. Cu toate acestea, produsul continuă să fie vândut online sub formă de injecţii sau spray nazal şi este promovat intens pe TikTok.

„Postările de pe reţelele sociale sunt cu adevărat îngrijorătoare, deoarece creatorii de conţinut menţionează foarte rar riscurile reale”, avertizează Simone Goldinger, cercetător în dermatologie la Universitatea din Queensland, într-un interviu pentru ScienceAlert.

Potrivit acesteia, ceea ce este prezentat drept „o metodă rapidă şi sigură de bronzare” este, în realitate, „o substanţă neaprobată, care nu ar trebui utilizată fără supraveghere medicală, fără control al calităţii şi adesea fără ca utilizatorii să ştie ce conţine, de fapt, flaconul”.

Substanţa a fost dezvoltată în anii 1980, în cadrul unui program de cercetare al Universităţii din Arizona, care urmărea obţinerea unor agenţi de bronzare fără expunere la soare. Aceasta imită acţiunea hormonului alfa-MSH, responsabil de stimularea melanocitelor, celulele care produc pigmentul pielii. Astfel, pielea se închide la culoare chiar şi în lipsa expunerii la radiaţiile ultraviolete.

Ulterior, cercetătorii au observat că melanotan II produce şi alte efecte asupra organismului, inclusiv erecţii prelungite şi dureroase (priapism). Un raport medical publicat în 2021 descrie cazul unui bărbat de 55 de ani care a avut nevoie de intervenţie chirurgicală după ce erecţia provocată de injectarea substanţei a durat 30 de ore.

Specialiştii spun că principala problemă dermatologică este efectul asupra aluniţelor. „Din punct de vedere dermatologic, cea mai mare îngrijorare este efectul asupra aluniţelor. Există raportări de cazuri în care melanomul s-a dezvoltat la persoane care utilizau melanotan, ceea ce are sens din punct de vedere biologic, deoarece substanţa stimulează permanent proliferarea celulelor pigmentare”, explică cercetătorii.

Pe lângă apariţia unor aluniţe noi, substanţa poate închide la culoare aluniţele deja existente, făcând mult mai dificilă identificarea unui posibil melanom în timpul controalelor dermatologice.

Însă, deşi au fost raportate cazuri şi există studii care sugerează o posibilă asociere, cercetările nu au demonstrat până acum că melanotan II provoacă melanom. Specialiştii subliniază că dezvoltarea cancerului de piele este un proces complex, care apare de regulă în timp şi este influenţat de mai mulţi factori, în special de expunerea la radiaţiile ultraviolete.

Medicii atrag atenţia şi asupra unei concepţii greşite care circulă pe reţelele sociale, potrivit căreia bronzul obţinut cu ajutorul melanotan II ar proteja împotriva cancerului de piele. Una din trei postări despre melanotan care menţionează cancerul de piele, susţine, în mod eronat, că substanţa oferă protecţie împotriva bolii.

„Nu protejează pielea de radiaţiile UV. Este un mit foarte răspândit. Mulţi cred că bronzul îi apără de arsuri solare sau de cancer de piele, dar acest lucru nu este adevărat. Crema cu protecţie solară rămâne esenţială”, spun cercetătorii.