♦ Certificările verzi, electrificarea completă a ansamblurilor şi creditele ipotecare cu dobânzi reduse pentru locuinţele eficiente energetic redesenează piaţa rezidenţială ♦ Portofoliul HILS Development arată direcţia: de la HILS Sunrise, primul proiect precertificat Green Homes din estul Capitalei, la HILS Nord, primul ansamblu full electric al companiei, unde renunţarea la gaze scumpeşte de 4-5 ori sistemul de încălzire.

Componenta verde a locuin­ţe­lor noi a ieşit din zona argumentelor de marketing şi a devenit un criteriu măsurabil, care influenţează atât decizia de cumpărare, cât şi costul finanţării. Certificările independente de tip Green Homes, BREEAM sau LEED, tehnologiile nZEB (nearly zero energy building), panourile fotovoltaice şi sistemele integral electrice se regăsesc tot mai des în proiectele lansate în Bucureşti, iar tranziţia are un preţ care se vede în devizele dezvoltatorilor şi, parţial, în preţurile finale. Pentru cumpărător, miza este dublă: facturi mai mici şi finanţare mai ieftină.

Evoluţia poate fi urmărită în portofoliul HILS Development, dez­voltator cu peste 12.000 de locuinţe livrate în Capitală.

HILS Sunrise, din zona Pallady, este primul proiect al companiei precertificat Green Homes, standard acordat de Con­siliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) în urma unui audit rea­lizat de o parte terţă independentă. Certificarea verifică modul în care locuinţa a fost proiectată şi con­struită, pe criterii care merg de la eficienţa energetică şi materialele cu conţinut redus de compuşi organici volatili până la infrastructura de separare a deşeurilor, unităţile sani­tare cu debit redus, reciclarea apei de ploaie şi măsurile de reducere a efectului de „insulă de căldură“ urbană.

În cazul proiectului HILS Sunrise circa 60% din suprafaţa clădirilor este realizată cu faţadă ventilată cu vată minerală bazaltică, tâmplăria are geam tripan, încălzirea în pardo­seală este dotare standard – cu agent termic de 30-40 de grade Celsius, faţă de 60-70 de grade la caloriferele clasice –, iar fiecare apartament are re­cuperator de căldură cu eficienţă de până la 98%. Panourile fotovol­taice de pe acoperişuri alimentează spaţiile comune, o soluţie care redu­ce cheltuielile de întreţinere supor­tate de proprietari. Ansamblul, aflat la 500 de metri de staţia de metrou Anghel Saligny, include 4.500 mp de spaţii verzi şi staţii de încărcare pentru maşini electrice, cu primele apartamente ocupate din acest an.

HILS Sunrise din zona Pallady

Următoarea etapă a trendului este electrificarea completă. La HILS Nord, proiectul de 200 mil. euro din nordul Capitalei, cer­tificat nZEB şi pre-certificat Green Homes, dezvoltatorul a renunţat integral la gazele naturale, în favoa­rea pompelor de căldură aer-apă, a încălzirii în pardoseală şi a foto­vol­taicelor. Decizia arată însă şi costul real al tranziţiei verzi: ecosistemul de încălzire integral electric este de patru până la cinci ori mai scump decât o centrală clasică pe gaze, po­trivit estimărilor interne ale compa­niei, iar preţurile medii pe metru pătrat util sunt cu circa 10% peste cele din Sunrise.

Varianta pompelor de căldură sol-apă, mai eficientă energetic, a fost analizată şi abandonată din raţi­uni de cost. „Trebuie să se ducă totul în balanţă. Dacă eşti condiţionat de un cost prea mare, iar piaţa trece prin turbulenţe, rămâi vulnerabil“, explica Bogdan Bălaşa, general ma­nager al HILS Development, într-un interviu acordat ZF.

De partea cealaltă a ecuaţiei, cumpărătorul recuperează o parte din diferenţă prin facturi mai mici şi prin finanţare: creditele de tip Ipoteca Verde, disponibile prin băncile partenere ale programului RoGBC pentru locuinţele certificate, vin cu dobânzi reduse cu până la un punct procentual faţă de ofertele standard. Pentru o locuinţă de 115.000 de euro, cu credit pe 30 de ani, diferenţa dintre o dobândă de 6,5% şi una de 4,55% înseamnă o rată lunară mai mică cu circa 120 de euro şi o economie totală orientativă de aproximativ 43.000 de euro, potrivit unui calcul prezentat de dezvoltator. Certificarea poate susţine şi un preţ mai bun la revânzare.

Trendul depăşeşte însă zona marilor ansambluri de blocuri. La Tunari, în nordul Capitalei, Alesonor dezvoltă suburbia Amber Forest pe 31 de hectare, cu doar 15% suprafaţă construită – primul proiect rezidenţial din Europa certificat LEED Platinum, conform standardului v4.1 pentru comunităţi, gândit pe principiile „oraşului de 15 minute“. Tot acolo se ridică şi prima şcoală nZEB din România, campusul Verita International School, o investiţie de circa 18 mil. euro. „Piaţa nu mai este orientată spre volum, ci spre valoare“, spunea în aprilie Alex Skouras, cofondator al Alesonor, la conferinţa ZF dedicată pieţei rezidenţiale.

Un alt trend vizibil este mutarea accentului de pe suprafaţa construită pe cea plantată. „Spaţiile verzi sunt un criteriu de care clienţii ţin cont atunci când îşi aleg apartamentul“, spune Bogdan Bălaşa. La HILS Nord, 42% din cele 10 hectare rămân alocate parcurilor, aleilor pietonale şi zonelor verzi, cu pajişti urbane cu flori în locul gazonului clasic – mai ieftine de întreţinut şi favorabile biodiversităţii –, într-o strategie elaborată cu Asociaţia Parcul Natural Bucureşti. Acelaşi principiu apare şi în regenerarea urbană a fostelor platforme industriale din est. „La Republica vrem să facem un oraş în oraş – un loc complet, bine conectat, cu 40% spaţii verzi, peste standardul legal“, spunea în toamna lui 2025 Ionuţ Negoiţă, fondatorul HILS Development.

Acest articol face parte din campania „Ghid de locuire în Bucureşti“, realizată de Ziarul Financiar cu susţinerea HILS.