Şefii nu mai sunt la modă”, „The Great Flattening” (Marea Aplatizare), „The Great Unbossing” (Marea „deşefizare”), „Marea simplificare a ierarhiilor” – sunt doar câteva dintre titlurile care au apărut în presa internaţională în ultimele săptămâni, în timp ce în România atenţia este concentrată mai ales asupra numărului concedierilor. Dincolo de cifre însă, presa de business din afară vorbeşte despre o schimbare mult mai profundă: felul în care implementarea tot mai sofisticată a inteligenţei artificiale ar putea duce, treptat, la dispariţia middle managementului. Principalul motor al acestei transformări este aşa-numitul agentic AI, următoarea etapă în evoluţia inteligenţei artificiale. Spre deosebire de AI-ul generativ, care produce texte, imagini sau cod la cerere, sistemele de tip agentic AI pot acţiona autonom pentru a îndeplini un obiectiv, luând decizii şi executând mai mulţi paşi fără intervenţie umană continuă. Dacă unui instrument precum ChatGPT sau Claude îi ceri: „Scrie-mi un raport despre piaţa imobiliară”, acesta redactează raportul. Un sistem agentic AI poate primi însă o sarcină de tipul: „Pregăteşte-mi raportul despre piaţa imobiliară până mâine dimineaţă”, iar apoi decide singur cum ajunge la rezultat: caută informaţiile, le sintetizează, generează grafice, redactează documentul şi îl trimite mai departe.

Cu alte cuvinte, funcţionează mai degrabă ca un coleg virtual decât ca un simplu instrument. Iar, spre deosebire de un coleg real, nu are nevoie de concediu, nu oboseşte şi poate lucra practic nonstop. Nu este de mirare că Amazon, Microsoft, Google, Salesforce, OpenAI sau Anthropic investesc masiv în astfel de sisteme, capabile să automatizeze activităţi complexe care până acum necesitau oameni, în special în zona administrativă şi de coordonare. Amazon conduce deja această resetare managerială, simplificând agresiv structura organizaţională pentru a reduce birocraţia şi a accelera procesul decizional. Potrivit unei analize publicate de Fast Company, până la sfârşitul lui 2026, una din cinci organizaţii ar putea utiliza inteligenţa artificială pentru a reduce semnificativ numărul managerilor de nivel mediu. „Nivelurile ierarhice încetinesc organizaţia şi generează costuri suplimentare de coordonare. Viitorul aparţine echipelor mici, bine conectate şi capabile să se mişte rapid”, a scris recent Brian Armstrong, CEO şi cofondator al Coinbase, cea mai mare platformă de tranzacţionare a criptomonedelor din SUA. Cu doar câteva săptămâni înainte, Jack Dorsey, CEO-ul Block, afirma că progresele în domeniul AI au permis companiei să reducă aproape jumătate din personal şi să treacă la echipe „mai mici şi mai plate”. Criticii au catalogat rapid această justificare drept oportunistă, acuzând compania de „AI-washing” – folosirea inteligenţei artificiale ca pretext pentru restructurări. Între timp, Meta pregăteşte concedierea a aproximativ 8.000 de angajaţi, în paralel cu investiţii masive în AI. Potrivit firmei de consultanţă Gartner, până la finalul lui 2026, aproximativ 20% dintre organizaţii vor utiliza inteligenţa artificială pentru a-şi reorganiza structurile de conducere, iar în companiile care vor adopta acest model peste jumătate dintre actualele poziţii de middle management ar putea dispărea. Desigur, nu toţi specialiştii cred că această transformare va fi atât de amplă. Însă dezbaterea ridică o întrebare mult mai interesantă decât simplul număr al concedierilor. Dacă, atunci când scriam despre dispariţia poziţiilor de entry level, mă întrebam unde şi cum vor mai învăţa tinerii să muncească având în vedere că sarcinile repetitive sunt preluate de AI, acum mă întreb unde şi cum vor mai învăţa viitorii lideri să conducă dacă etapa de middle management începe să dispară. Cine va forma următoarea generaţie de directori dacă treptele intermediare ale scării organizaţionale sunt eliminate? Brian Armstrong are deja un răspuns: „Managerii ar trebui să fie asemenea unor antrenori care joacă alături de echipă, implicându-se direct în muncă”. Nu managerul care transmite informaţii între două niveluri ierarhice va avea viitor, ci liderul care contribuie efectiv la rezolvarea problemelor, ia decizii şi dezvoltă oamenii din jurul său. Poate că, în cele din urmă, acesta este adevăratul efect al inteligenţei artificiale asupra managementului: nu dispar şefii, ci dispare un anumit tip de şef. Iar într-o organizaţie în care AI preia coordonarea sarcinilor administrative, vor rămâne cei care pot crea context, pot inspira şi pot lua decizii pe care, cel puţin deocamdată, algoritmii nu le pot înlocui.  

Ioana Matei este editor-şef, Business Magazin