Lungul drum de la idee la acţiune

Autor: Eduard Ivanovici Postat la 18 decembrie 2021 80 afişări

Lungul drum de la idee la acţiune

Adeseori, reciclarea este un proces cu adevărat anevoios în România, ţară în care termenii de „eco-friendly” şi „sustenabilitate” sunt înţeleşi prea puţin prin comparaţie cu ţările din Vestul Europei. Cum putem face să creştem nivelul de conştientizare în rândul populaţiei şi încotro se îndreaptă legislaţia privind răspunderea extinsă a producătorilor?

În ultimii ani, mediul local de business a acordat din ce în ce mai multă atenţie legislaţiei de specialitate în urma armonizării legislaţiei naţionale specifice cu cea de la nivelul Uniunii Europene, în vreme ce companiile au început să înţeleagă într-o anumită măsură necesitatea eforturilor de protejare a mediului. De altfel, neglijarea regulilor ar putea avea un impact major asupra situaţiei financiare a respectivelor firme.

„În anii ce urmează, companiile din România cu responsabilităţi majore privind îndeplinirea obligaţiilor de valorificare a deşeurilor rezultate din ambalajele puse pe piaţa locală, au de trecut un mare examen”, spune Liviu Petcu, director general al Marathon EPR Group, companie specializată în implementarea răspunderii extinse a producătorului (OIREP). În acest sens, în luna octombrie a fost publicată în Monitorul Oficial „Hotărârea nr. 1074 privind stabilirea sistemului de garanţie - returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile”, care stabileşte cadrul legal şi un termen îndrăzneţ pentru implementarea sistemului.

„Pentru că obiectivele, stabilite încă din primul an de la implementare, sunt cel puţin provocatoare, ne aşteptăm la o mobilizare fără precedent de resurse umane, materiale şi financiare din partea tuturor actorilor implicaţi: producători, mici şi mari comercianţi, colectori autorizaţi, reciclatori, dar şi Ministerul Mediului, care va fi parte directă din proiect ca acţionar în entitatea ce va gestiona sistemul.”

Pentru a stimula gradul de conştientizare privind aplicarea legislaţiei de specialitate, abordând între timp subiecte care ţin de răspunderea extinsă a producătorului, gestiunea deşeurilor şi tendinţe de reglementare în domeniu, Marathon EPR a demarat aşa-numitul proiect „Împreună pentru economia circulară”, demarat sub umbrela campaniei „Marathonul Reciclării”. Programul este desfăşurat în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice. Printre obiective se găseşte, în primul rând, îndrumarea persoanelor responsabile din cadrul instituţiilor cu atribuţii de implementare şi control în domeniul managementului deşeurilor prin prezentarea legislaţiei de specialitate într-un mod cât mai simplificat, punând accent pe rolurile şi obligaţiile fiecărei entităţi.


În prezent, România are obligaţia de a recicla deşeurile de ambalaje în proporţie (obiectiv global) de 65% până în 2025 şi 70% până în 2030, ca urmare a OUG 1/2021, intrată în vigoare pe 19 august. Aşadar, este necesară îmbunătăţirea infrastructurii de colectare separată a deşeurilor municipale şi asigurarea aplicării legislaţiei specifice din partea tuturor unităţilor administrativ teritoriale.


Un al doilea ţel este marcat de familiarizarea mediului de afaceri prin abordarea unor subiecte relevante privind obligaţiile prelungite ale producătorilor şi susţinerea tinerei generaţii în dobândirea expertizei necesare unei cariere în domeniul protecţiei mediului. „Românii au început să fie mai receptivi la tot ce înseamnă sustenabilitate şi să pună sub semnul întrebării lucruri pe care înainte le luau ca atare.

De exemplu, este o înţelegere din ce în ce mai mare legată de faptul că plasticul poluează şi că reciclarea nu este soluţia ideală”, afirmă directorul general al Marathon EPR. Astfel, discuţiile provocate de importanţa reducerii consumului de plastic şi reducerea generării deşeurilor de plastic devin tot mai numeroase şi, totodată, discursul public merge mai des în direcţia schimbărilor climatice şi aduce în discuţie teme precum energia regenerabilă, reducerea emisiilor de CO2 şi economia circulară, despre care Liviu Petcu spune că este o alternativă viabilă la economia liniară „tradiţională”, caracterizată prin consum şi risipă. În consecinţă, economia circulară caută să reducă deşeurile, recuperează resursele la sfârşitul vieţii unui produs şi le întoarce înapoi în producţie, reducând semnificativ impactul asupra mediului.

În cazul campaniei „Marathonul reciclării”, sensibilizarea şi conştientizarea în rândul cetăţenilor şi instituţiilor a început în mediul digital, continuând cu susţinerea de cursuri şi seminare atât în instituţiile de învăţământ, cât şi în UAT-uri şi ADI-uri (unităţi administrativ-teritoriale, respectiv asociaţii de dezvoltare intercomunitară). Campania s-a extins în 2021 cu proiectul „Împreună pentru economia circulară” şi un board game creat pentru elevii de şcoală primară şi generală, „ce are scopul principal de a-i face pe copii să înţeleagă cum îşi pot reduce impactul asupra mediului, protejând natura” prin evitarea generării deşeurilor de ambalaje, explică Liviu Petcu.

„Am ajuns la concluzia că informarea pe teme de mediu este necesară pe toate nivelurile, către cetăţeni, către mediul de business, dar şi în instituţiile publice şi de învăţământ. Generaţiile tinere sunt destul de conştiente de impactul pe care îl avem asupra planetei, însă am putea lua exemplul Italiei care a introdus educaţia de mediu ca materie principală în şcoli.” Mai mult, Liviu Petcu este de părere că oamenii trebuie să discute mai mult despre posibilele soluţii de care dispunem pentru a îmbunătăţi situaţia actuală, punând accent pe individ, legislaţie şi mediul local de business.  Între timp, simpla introducere a unor sisteme de tipul garanţie-returnare, care încurajează consumatorii să returneze ambalaje pentru suma de 50 de bani/ambalaj, sau a unei infrastructuri care să încurajeze colectarea reprezintă paşi extrem de importanţi.

„În general, oamenii sunt deschişi şi dornici să contribuie la binele planetar, dar au nevoie de informare şi infrastructura necesară pentru a o putea face (...) Am observat că nu prea stă în firea cetăţeanului sa facă primul pas, numai că în felul acesta ne vom învârti într-un cerc vicios şi toţi vom avea de pierdut.” În prezent, România are obligaţia de a recicla deşeurile de ambalaje în proporţie (obiectiv global) de 65% până în 2025 şi 70% până în 2030, ca urmare a OUG 1/2021, intrată în vigoare pe 19 august. Aşadar, este necesară îmbunătăţirea infrastructurii de colectare separată a deşeurilor municipale şi asigurarea aplicării legislaţiei specifice din partea tuturor unităţilor administrativ teritoriale – „capitol la care suntem restanţi, iar efectele sunt dezastroase”. Aşadar, reglementările există, însă oamenii au o problemă cu aplicarea lor, cu precădere în rândul UAT-urilor şi al cetăţenilor. Totuşi, Liviu Petcu consideră că oamenii nu pot fi împiedicaţi să colecteze acasă separat, întrucât deşeul lor va ajunge, cel mai probabil, la o staţie de sortare înainte de a fi depozitat, indiferent cum va fi colectat de către operatorul de salubritate, putând îmbunătăţi semnificativ sistemul. Liviu Petcu are o experienţă de peste 15 ani în multinaţionale şi domeniul telecomunicaţiilor, dedicându-şi ultimii cinci ani antreprenoriatului şi industriei managementului deşeurilor prin rolurile asumate în sistemul răspunderii extinse a producătorului.

Liviu Petcu are o experienţă de peste 15 ani în multinaţionale şi domeniul telecomunicaţiilor, dedicându-şi ultimii cinci ani antreprenoriatului şi industriei managementului deşeurilor prin rolurile asumate în sistemul răspunderii extinse a producătorului.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.