♦ Cinci licitaţii repo generale a organizat BNR în luna iunie, în condiţiile în care lichiditatea interbancară a scăzut foarte mult după ce banca centrală a intervenit să apere leul, piaţa valutară fiind bulversată de tensiunile politice legate de alegerile prezidenţiale.

Sistemul bancar a intrat în luna iunie din acest an pe deficit de lichiditate, de 4,5 mld. lei, după ce în ultimii trei ani a închis pe excedent pe lichiditate. În aceste condiţii, BNR a redevenit creditor net în raport cu băncile comerciale, jucându-şi rolul de împrumutător de ultimă instanţă.

Această situaţie vine după ce în luna mai 2025 lichiditatea interbancară a scăzut puternic, coborând la doar 0,5 mld. lei, medie zilnică, de la 30 mld. lei medie zilnică pe ansamblul primelor patru luni din acest an.

Datele băncii centrale indică faptul că în luna iunie băncile au împrumutat de la BNR prin operaţiuni repo bilaterale circa 8,4 mld. lei, medie zilnică. Iar sumele depuse la BNR de unele bănci care au avut lichidităţi, prin facilitatea de depozit, au scăzut la doar 3,9 mld. lei, medie zilnică, de la peste 27 mld. lei cât au fost, de exemplu, în luna aprilie. În plus, în luna iunie au existat şi bănci care au apelat la lichiditate de la banca centrală prin operaţiuni de urgenţă Lombard, însă suma nu a fost mare, de doar 9 mil.

lei, medie zilnică.

Pe lângă aceste operaţiuni din luna iunie, BNR a mai organizat şi cinci operaţiuni repo generale prin care a dat băncilor împrumuturi pe o săptămână, în schimbul titlurilor de stat, la o dobândă de 6,5%, sumele atrase săptămânal de bănci oscilând între 1,5 miliarde de lei şi 7,5 miliarde de lei, după ce în luna mai suma adjudectă de bănci la o licitaţie repo a fost de 13,5 mld. lei.

Prin operaţiunea repo banca centrală achiziţionează temporar titluri de stat aflate în portofoliul băncilor oferindu-le în schimb lichiditate, cu angajamentul băncilor, de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei.

Ne amintim că în prima parte a lunii mai din cauza tensiunilor politice a existat o presiune puternică pe piaţa valutară, ieşiri mari de capital, istorice, iar BNR a intervenit pentru a apăra leul, cursul, lichiditatea interbancară restrângându-se. Când banca centrală vinde valută, se restrânge astfel lichiditatea în lei din piaţă şi cresc dobânzile. Cursul valutar a depăşit 5 lei/euro, urcând la peste 5,12 lei/euro. Şi pe piaţa interbancară ROBOR la 3 luni a trecut de 7%. „S-a limitat deprecierea cursului valutar, s-a asigurat şi lichiditatea în piaţă necesară pentru a se face păţile bugetare şi pentru plata pensiilor“, spunea în luna mai guvernatorul BNR Mugur Isărescu. O politică raţională nu poate face două lucruri conflictuale în acelaşi timp: adică pe de o parte să apere leul, cursul, iar pe de altă parte să introducă şi lichiditate în piaţă, a explicat Isărescu. „Orice intervenţie scoate lichiditatea din piaţă. Gândiţi-vă, dacă vinzi 1 mld. euro scoţi din piaţă 5 mld lei, nu vindem valuta pe nasturi, o dăm pe lei. Şi retragerile de lichiditate sunt chiar foarte importante dacă intervenţiile sunt mari“, după cum a indicat atunci guvernatorul băncii centrale.

Cinci licitaţii repo generale a organizat BNR în luna iunie, în condiţiile în care lichiditatea interbancară a scăzut foarte mult după ce banca centrală a intervenit să apere leul, piaţa valutară fiind bulversată de tensiunile politice legate de alegerile prezidenţiale.

Deşi BNR a intervenit dându-le băncilor lichiditate, pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la 3 luni, referinţă pentru creditele în lei (corporate şi retail de dinainte de mai 2019) cu dobândă variabilă, a stat în iunie preponderent la 7,15%.

După ce excesul de lichiditate pe piaţa interbancară în primele patru luni din 2025 a fost de aproape 30 mld. lei, medie zilnică, după turul 1 al alegerilor prezidenţiale tensiunile politice au bulversat pieţele valutară şi monetară, iar lichiditatea interbancară a coborât abrupt.

Precedentele licitaţii repo generale au fost în toamna anului 2018. Ulterior, banca centrală a mai efectuat operaţiuni repo (în special în anii 2020, 2021 şi 2022) dând lichiditate băncilor care aveau nevoie, în schimbul titlurilor de stat, dar aceste operaţiuni au fost realizate pe baze bilaterale. În condiţiile tensiunilor financiare determinate de criza coronavirusului, BNR reluase în primăvara anului 2020 injecţiile de lichiditate, dar pe baze bilaterale.

În 2023, 2024 şi primele patru luni din 2025 sistemul bancar a fost pe excedent pe lichiditate, astfel că nu s-au mai impus astfel de intervenţii de amploare.