Mineralele critice din România au intrat pe agenda strategică a discuţiilor cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul şi Uniunea Europeană caută să îşi reducă dependenţa de China pentru materii prime esenţiale utilizate în industrii-cheie precum energia, tehnologia şi apărarea. Tema a fost abordată în urma unei vizite oficiale la Washington a unei delegaţii din România, la care au luat parte şi ministrul de externe Oana Ţoiu şi consilierul economic al preşedintelui Nicuşor Dan, Radu Burnete.
Primul semnal public a venit din partea Ambasadei SUA la Bucureşti, care a transmis că Statele Unite şi ţările participante la reuniunea ministerială privind mineralele critice, inclusiv România, subliniază importanţa unor lanţuri de aprovizionare sigure şi fiabile cu minerale critice, considerate esenţiale pentru securitatea economică şi naţională comună.
Ulterior, ministrul de externe Oana Ţoiu a prezentat rezultatele discuţiilor pe Facebook, subliniind că securitatea economică a României şi a Uniunii Europene depinde tot mai mult de rezilienţa lanţurilor de aprovizionare.
„În vizita oficială la Washington D.C. am discutat cu Doug Burgum, secretar al Departamentului de Interne al SUA, în cadrul reuniunii ministeriale dedicate mineralelor critice.
Viziunea partenerilor noştri americani este aceeaşi pe care o susţinem şi la Bucureşti: nevoia de a reduce birocraţia pentru investiţiile strategice, păstrând în acelaşi timp cele mai înalte standarde de transparenţă şi protecţie. Mineralele rare nu sunt doar termeni tehnici, ele sunt motorul tehnologiei moderne – de la telefoanele pe care le folosim zilnic şi maşinile electrice, până la soluţiile de stocare a energiei verzi”, a transmis ministrul.
Oana Ţoiu a adăugat că România are deja trei proiecte strategice desemnate — magneziu, grafit şi cupru — aliniate la standardele europene şi că autorităţile lucrează la simplificarea procedurilor administrative pentru a atrage investiţii care să genereze locuri de muncă. Totodată, România urmăreşte consolidarea parteneriatului cu SUA pentru a asigura pieţe de desfacere stabile pentru resursele sale.
Radu Burnete, consilier al preşedintelui Nicuşor Dan, prezent la reuniunea din SUA, a subliniat că atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană urmăresc un nou obiectiv de securitate economică: ca lanţurile de aprovizionare, accesul la materii prime esenţiale şi energie să nu poată fi utilizate ca instrumente de presiune geopolitică.
”Coridorul vertical de gaze; energie nucleară. Atât SUA cât şi UE au un nou obiectiv de securitate economică: ca anumite lanţuri de aprovizionare, accesul la materii prime esenţiale sau la energie să nu poată fi utilizate ca instrumente de presiune geopolitică. Este un obiectiv unde Washington-ul şi Bruxelles-ul sunt aliniate şi unul pe care România îl împărtăşeşte şi la care poate contribui”.
În prezent, Uniunea Europeană importă 98% din necesarul de magneţi din pământuri rare din China, iar Statele Unite depind de China pentru aproximativ 70% din pământurile rare procesate. ”Într-o lume în care comerţul a devenit instrument politic şi militar, iar lanţurile de aprovizionare sunt transformate în unelte de coerciţie, aceste cifre nu mai sunt statistici comerciale, ci vulnerabilităţi strategice. Vizita recentă la Washington a fost despre asta: despre locul României într-o nouă ordine economică pe care trebuie nu doar să o înţelegem, ci să o construim”, a scris Burnete.
Ce minerale rare are România şi unde sunt localizate
Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) şi cupru la Rovina (Hunedoara). România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite. Avem minereuri polimetalice, zăcăminte semnificative de cupru, teluriu (un metal rar găsit în Europa), precum şi potenţial pentru pământuri rare asociate cu minereurile de cupru, titan şi zirconiu, scrie Radu Burnete într-un blog.
”România şi-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani, cu tehnologia de atunci. Nu ştim suficient despre toate resursele noastre minerale. De aceea, una dintre cele mai importante întâlniri ale vizitei a fost cea exploratorie cu US Geological Survey (USGS), lider mondial în cartografiere geologică. Astăzi, cartografierile preliminare se fac cu tehnologie satelitară sau din avioane echipate cu senzori de care noi nu dispunem. Un parteneriat cu USGS ne-ar permite să avem, pentru prima dată în decenii, o imagine actualizată a resurselor noastre. Fără această imagine, orice discuţie despre exploatare rămâne speculativă.”
