Investiţii uriaşe în infrastructură tehnologică.

Predicţii ambiţioase despre transformarea forţei de muncă.

Speculaţii intense pe pieţele financiare.

Este oare din nou anul 1999?

Pentru unii dintre veteranii Wall Street, senzaţia de déjà-vu din perioada bulei dot-com a revenit, scrie CNN. Şi da, mulţi dintre ei avertizează de ani de zile asupra unei posibile „bule”, doar pentru a vedea evaluările bursiere crescând tot mai mult. Însă acum au apărut noi şocuri macroeconomice care pun din nou sub semnul întrebării această euforie aproape „meme” a pieţelor — mai ales pentru cei care au trăit momentul în care totul s-a prăbuşit la începutul anilor 2000.

„Există cu siguranţă o ruptură între generaţii”, spune Steve Sosnick, strategist-şef la Interactive Brokers.

Cei care au trecut prin bula internetului au flashback-uri, în timp ce investitorii mai tineri nu au întâlnit încă o scădere de piaţă pe care să nu o considere o oportunitate de cumpărare.

„Dacă nu tranzacţionai în 1999-2000, atunci ai noroc”, a scris analista Helene Meisler pe reţelele sociale săptămâna trecută. „Aşa arăta atunci. Acum puteţi experimenta şi voi.”

(Un avertisment pentru noii veniţi: nu s-a terminat prea bine.

)

De ce această revenire bruscă a amintirilor despre perioada Y2K, Delia’s, Britney Spears şi unele dintre cele mai bune filme realizate vreodată?

Parţial din cauza inteligenţei artificiale. Parţial din cauza războiului. Şi parţial din cauza unei economii americane care pare tot mai vulnerabilă.

„Istoria nu se repetă, dar de multe ori rimează”, spune Sosnick. „Şi există mai multe asemănări care par plauzibile.” Totuşi, el precizează că aceste paralele nu înseamnă neapărat că urmează o repetare a prăbuşirii dot-com.

Primul semnal: raliul bursier din aprilie-mai.

Nici măcar un şoc energetic global nu pare să oprească „petrecerea AI”.

În ciuda închiderii Strâmtorii Hormuz, a războaielor din Orientul Mijlociu şi Europa de Est, a încetinirii pieţei muncii din SUA şi a şanselor tot mai mici ca Fed să reducă dobânzile anul acesta, acţiunile din tehnologie continuă să crească puternic.

Indicele Nasdaq a crescut cu peste 20% de la minimul din 30 martie. În acelaşi timp, Philadelphia Semiconductor Index a urcat cu un incredibil 70% între finalul lunii martie şi închiderea de luni. Chiar dacă marţi acţiunile companiilor de cipuri au scăzut după un raport privind inflaţia mai slab decât estimările, pieţele rămân aproape de maxime istorice.

Vineri, piaţa a oferit o nouă paralelă tulburătoare cu trecutul: indicele S&P 500 a atins un nou record, deşi 5% dintre companiile sale erau la minimele ultimelor 52 de săptămâni — un indicator al concentrării extreme în jurul acţiunilor tech.

Acest lucru s-a mai întâmplat doar de patru ori, potrivit analistului Jason Goepfert. Celelalte trei momente au fost:

• iulie 1929
• ianuarie 1973
• decembrie 1999

Susţinătorii pieţei spun că sezonul de raportări financiare a fost mai bun decât se aştepta şi că actualul raliu nu este iraţional. Dan Ives, unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai acţiunilor tech de pe Wall Street, a declarat pentru CNBC că „petrecerea abia începe”. „Suntem încă în primele zile ale revoluţiei AI”, a spus acesta. „Cei care critică vor continua să critice.”

Totuşi, mulţi analişti veterani continuă să vadă semnale de alarmă.

Faptul că Big Tech şi companiile de semiconductori aflate în centrul acestui raliu sunt profitabile şi generează fluxuri de numerar este un argument puternic că situaţia nu repetă greşelile anilor ’90. Însă amploarea investiţiilor în centre de date pentru AI face ca infrastructura telecom din perioada internetului să pară modestă. Potrivit lui Sosnick, investitorii sunt poate prea concentraţi pe prognozele optimiste pe termen scurt şi presupun că vremurile bune vor continua — exact una dintre greşelile celor care au pierdut bani în 2000.

Şi nu este vorba doar despre creşterea burselor, ci şi despre contextul economic în care aceasta are loc.

La sfârşitul anilor ’90, Rezerva Federală şi întreaga lume erau preocupate de un posibil dezastru Y2K. Pentru a preveni panică sau retrageri masive din bănci, Fed-ul condus atunci de Alan Greenspan a inundat sistemul financiar cu lichiditate. Acea intervenţie monetară a alimentat raliul tehnologic din 1999, care s-a prăbuşit în 2000.

Actualul raliu are loc fără sprijinul Fed, care nu a redus dobânzile din decembrie şi ar putea să nu o facă până în 2027. Pieţele continuă să crească în ciuda preţurilor mari la petrol, randamentelor în creştere ale obligaţiunilor, accelerării inflaţiei şi unui sentiment al consumatorilor aflat la minime istorice.

De când SUA şi Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, pieţele au reacţionat pozitiv la orice zvon despre armistiţii sau redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Totuşi, piaţa nu este penalizată atunci când aceste acorduri nu se concretizează, remarcă Sosnick.

Michael Burry, investitorul devenit celebru pentru că a anticipat criza imobiliară din anii 2000, a scris vineri că actualul raliu „se simte ca ultimele luni ale bulei din 1999-2000”.

„Acţiunile nu mai cresc sau scad din cauza locurilor de muncă sau a sentimentului consumatorilor”, a scris Burry. „Ele cresc pur şi simplu pentru că au crescut deja. Pe baza unei teorii de două litere pe care toată lumea crede că o înţelege.”