Denumirea de coworking, odată populară, a intrat într-un con de umbră odată cu pande­mia, astfel că acum conceptul de „flex“ pare cel mai potrivit pentru a descrie cum ar trebui să fie noile spaţii de muncă. Dar de la teorie la punere în practică drumul se arată mai dificil decât pare, rezultând spaţii lipsite de caracter, care nu stimulează în niciun fel productivitatea. Câteva soluţii au fost prezentate de Tudor Popp, fondatorul Beyond Space, în cadrul unui nou episod al CEC Bank pentru afaceri româneşti. Beyond Space este un proiect lansat anul trecut de Tudor Popp după 30 de ani de experienţă în consultanţă, pro­iectare, project management în real state.

„Lucrez cu dezvoltatori şi proprietari de clădiri de birouri să încercăm să aducem viaţă în clădiri. Încercăm să coagulăm ideea aceasta de ospitalitate în clădirea de birouri“, spune Tudor Popp.

Transformările din piaţa mun­cii fac ca operarea spaţiilor de lucru să devină dificilă pen­tru dezvoltatorii fără expe­rienţă, astfel că apar operatori de astfel de spaţii, ca în cazul industriei hoteliere.

„Eu, ca proprietar de clădi­re, de hotel, nu ştiu să-mi ope­rez acest activ. Şi atunci îmi aduc un brand care să-mi ope­reze hotelul sub brandul lui sau sub brandul meu.

Iar acest lucru vine la pachet cu toate mecanismele necesare pentru ca lucrurile să funcţioneze, de la software la partea de co­municare.“

Fără acest know-how al os­pi­talităţii, misiunea de a aduce înapoi oamenii la birou, dar mai ales de a le stimula creati­vitatea în astfel de spaţii, devine destul de dificilă.

„E plin Bucureştiul de bi­rouri moarte pe dinăuntru. Ma­nagerii se chinuie să aducă oame­nii înapoi, dar există foarte puţine motive pentru ca ei să vină. Dacă biroul este iar acelaşi open space, acelaşi loc plicticos în care s-au făcut nişte încropeli, lucrurile nu merg.“ Partea de costuri mereu a existat, dar chiar şi cu investiţii minime, rezultatele vin. Tudor Popp a dat şi câteva exemple de soluţii concrete care schim­bă deodată atmosfera într-un spaţiu de lucru.

„Primul şi primul lucru este izolarea fonică. Oamenii s-au plictisit să stea în hale şi să vorbească toţi unii peste alţii şi aşa mai departe. Angajaţii nu mai vor open space-urile acelea mari, spaţiul poate fi secţionat, iar aceste secţiuni pot fi făcute din orice, inclusiv din plante.“

Partea de comunitate reală este necesară şi poate cel mai greu de obţinut.

„Dau un exemplu. Google în România le oferă angajaţilor mâncare toată ziua la discreţie. Poate părea o investiţie semnificativă, dar diferenţa dintre cost şi beneficiu e foarte mare. E important să aduci oamenii împreună. Câteodată poţi să încerci să faci nişte evenimente, pe vremuri era team-buildingul, dar acum acestea se întâmplă la birou. Se întâmplă însă foarte ţintit, foarte structurat, foarte gândit.“

Un alt aspect care deodată creşte starea de bine este partea de ventilaţie şi confort termic. „Sunt soluţii care nu trebuie revoluţionate, ci trebuie doar gândite, proiectate, executate şi întreţinute corect, iar partea de mentenanţă este foarte, foarte des uitată.“

Tudor Popp a mai precizat că la începutul lunii iunie, va avea loc evenimentul Noaptea Spaţiilor de Coworking care îşi propune să prezinte câteva locuri care pot deveni surse de inspiraţie. „Noi spunem în Bucureşti se poate lucra bine şi vrem să arătm lucrurl acesta.“