Creşterea bovinelor de carne este una dintre cele mai dina­mice pieţe din zootehnia Ro­mâ­niei, cu avansuri de două cifre ale producţiei în ultimii trei ani şi investiţii atrase atât de la jucători străini, fie ei elveţieni sau italieni, cât şi de la antreprenori locali. Cine sunt însă cei care cresc efectiv animalele pe păşunile României, a căror producţie ajunge tot mai des în meniurile restaurantelor premium din marile oraşe?

Pe primul loc în topul celor mai mari 30 de beneficiari de subvenţii pentru tau­rine de carne în 2025 se află Viorel-Alexandru Mărculescu din judeţul Tulcea, conform datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) oferite la solicitarea ZF. El a primit 235.000 de lei (circa 47.000 de euro) anul trecut.

Pe următorul loc este compania Speranţa El, deţi­nută de familia Nagy din Alba, care este şi produ­cător, dar şi trader de cereale, cea mai cunoscută com­panie din grup fiind Agropec Dionis. Pe poziţia a treia este tot o firmă cu capital autohton, Combi­natul Agroindustrial Curtici, controlat de familia Muscă. La nivel de grup, businessul din Arad exploatează peste 7.500 de hectare, pe care cultivă în principal grâu şi porumb, creşte anual 50.000 de capete de porci şi circa 3.000 de vaci de carne şi de lapte, potrivit celor mai recente date oferite de reprezentanţii săi pentru ZF.

Subvenţiile din fonduri europene pentru crescătorii de bovine de carne sunt limitate la un anumit număr de animale. De exemplu, banii se alocă fermelor cu minimum 10 şi maximum 250 de capete de taurine de carne, iar exploataţiile mai mari primesc subvenţia doar până la plafonul de 250 de animale.

Pentru perioada 2023-2027, schema are un efectiv planificat de 80.000 de capete, cu un sprijin cuplat zootehnic estimat la aproximativ 279 euro/cap de animal, cu variaţii între 190,8 euro/cap (nivel minim estimat) şi 383,8 euro/cap (nivel maxim estimat), conform datelor APIA.

Acum, în România, cel mai mare crescător de bovine de carne din România este Karpaten Meat, cu un efectiv de circa 9.000 de bovine din rasa Aberdeen Angus, repartizate în ferme pe Valea Hârtibaciului, din Sibiu, precum şi ferme de îngrăşare situate în sudul ţării. Karpaten Meat Group, cu afaceri de circa 100 mil. lei, a fost fondată de Samuel Widmer şi Stefan Jung, doi elveţieni care au venit în România în 2008, pentru prima oară, hotărâţi să construiască o fermă în judeţul Sibiu, care în prezent exportă 70% din carnea produsă local, în special către Europa.

„Consumul intern de carne de vită este în creştere, dar rămâne sub media euro­peană. Românii încep să aprecieze tot mai mult calitatea cărnii de vită premium şi beneficiile ei nutritive, însă suntem încă într-o etapă de dezvoltare a culturii gastronomice în acest segment“, a spus în 2025 Claudiu Truşcă, director de vânzări al Karpaten Meat Group.

Astfel, în contextul unui consum mai mare, România a atras investiţii mai mici sau mai mari în acest sector. Printre beneficiarii de subvenţii mari din 2025 pentru creşterea taurinelor de carne se numără şi Emiliana West Rom din Timiş, business controlat de familia italiană Martini, care şi-a început activitatea în producţia de cereale şi creşterea bovinelor. Emiliana West Rom are una dintre cele mai mari suprafeţe cultivate cu cereale din ţară, de 12.000 de hectare, şi o fermă de bovine de 1.200 de capete, potrivit datelor de pe site-ul firmei. 

Pe de altă parte, politica agricolă locală a susţinut sectorul prin subvenţii în peri­oada 2015-2020, când efectivele de bovine au scăzut cu 10% până la 1,8 milioane de capete. În ultimii trei ani însă, sectorul de vită de carne dă semne de revenire.

Producţia de carne de bovine a României a fost de 43.400 de tone în anul 2025, în creştere cu 23% faţă de cele 35.300 de tone înregistrate în 2024, conform datelor Eurostat.

România se situează la mijlocul clasamentului ţărilor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte producţia de carne de vită. Lider este Franţa, cu aproape 1,3 milioane de tone, urmată de Germania şi Spania. În comparaţie, România se află peste vecinii săi, precum Ungaria şi Bulgaria. Crescătorii locali de bovine de carne spun că este loc de dezvoltare în continuare, pentru că unul dintre principalele atuuri ale României este suprafaţa mare de păşuni, de 3,9 milioane de hectare, fiind pe locul 5 în Uniunea Europeană. În acest context, carnea de vită, considerată una dintre cele mai „intensive“ din punct de vedere al emisiilor de CO₂,  poate fi produsă mai sustenabil la nivel local, prin utilizarea extensivă a păşunilor şi reducerea presiunii pe sisteme industriale de creştere.