Două treimi dintre americani spun că salariile nu mai ţin pasul cu preţurile, iar datele oficiale le dau dreptate. Rata anuală a inflaţiei a urcat de la 2,4% în februarie la 3,3% în martie 2026, potrivit indicelui preţurilor de consum publicat vineri de Biroul de Statistică, depăşind din nou estimările şi consolidând o tendinţă îngrijorătoare: preţurile au crescut cumulat cu aproximativ 16% în ultimii patru ani, fără ca veniturile să recupereze decalajul, scrie CNBC.

Principalul vinovat al saltului din martie este energia. Preţurile la carburanţi au avansat cu 21,2% într-o singură lună, reprezentând aproape trei sferturi din creşterea totală a inflaţiei, pe fondul escaladării conflictului cu Iranul şi al scumpirii asociate a petrolului.

Deşi rata inflaţiei înregistrase o tendinţă descrescătoare în lunile anterioare, aceasta rămâne peste ţinta de 2% stabilită de Rezerva Federală, nivel care nu a mai fost atins din februarie 2021.

Cifrele pozitive de pe piaţa muncii nu compensează această eroziune. Câştigurile reale, ajustate cu inflaţia, au crescut cu doar 1,4% în ultimul an, potrivit aceluiaşi Birou de Statistică, ceea ce indică o îmbunătăţire marginală a puterii de cumpărare pentru majoritatea angajaţilor.

Un sondaj J.D. Power realizat pe un eşantion de 4.000 de adulţi în februarie 2026 arată că 65% dintre consumatori consideră că scumpirile depăşesc ritmul creşterii veniturilor lor.

Consecinţele practice sunt vizibile în comportamentul de consum. Potrivit unui sondaj SurveyMonkey realizat pe 3.494 de adulţi la sfârşitul lunii martie, 56% dintre americani afirmă că viaţa cotidiană a devenit mai puţin accesibilă faţă de acum un an.

Economisirea vizează în primul rând masa la restaurant şi cumpărăturile la supermarket.

Aproximativ jumătate dintre respondenţi amână achiziţiile de îmbrăcăminte şi produse pentru casă, 42% cheltuiesc mai puţin pe servicii de îngrijire personală, 22% au renunţat sau redus abonamentele la sală, 21% consumă mai puţin alcool, iar 14% utilizează mai rar serviciile de ridesharing.

Datele J.D. Power confirmă tendinţa: jumătate dintre americani cumpără mai puţine produse pentru a se încadra în buget.

Presiunea financiară a împins o parte dintre gospodării spre îndatorare pentru cheltuieli curente. Aproximativ 39% dintre respondenţii SurveyMonkey spun că au folosit cardul de credit pentru a plăti alimente sau alte necesităţi de bază pe care nu şi le-ar fi putut permite altfel.

„Chiar şi în rândul celor cu venituri mai mari există o percepţie tot mai accentuată că preţurile cotidiene au crescut discret, dar constant", declară Gregory Guenther, planificator financiar certificat din New Jersey.

„Problema nu este că oamenii câştigă mai puţin, ci că banii lor nu mai acoperă cât acopereau înainte."

Guenther avertizează că sentimentul de stagnare generează stres şi determină oamenii să pună sub semnul întrebării atât cheltuielile pe termen scurt, cât şi deciziile financiare de perspectivă.

 „Un factor major al acestei anxietăţi este combinaţia dintre inflaţia persistentă, costurile mai mari ale creditului şi incertitudinea legată de locurile de muncă şi economia în ansamblu, totul pe fondul instabilităţii extreme la nivel global", adaugă el.

Indicatorul privind sentimetul consumatorilor realizat de Universitatea din Michigan a coborât în aprilie la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată în cadrul acestui sondaj de lungă durată, mulţi respondenţi invocând conflictul cu Iranul drept factor agravant al condiţiilor economice.

 Rezerva Federală se află astfel într-o poziţie dificilă: inflaţia depăşeşte aşteptările, iar deteriorarea încrederii consumatorilor limitează marja de manevră pentru o eventuală relaxare a politicii monetare.