Elon Musk, fondatorul şi directorul executiv al SpaceX, ar putea încasa până la 760 de miliarde de dolari din două pachete de compensaţii dezvăluite în prospectul S-1 depus de companie, care pregăteşte cel mai mare IPO din istorie. În acelaşi timp, dacă SpaceX este evaluată la cel puţin 1,75 trilioane de dolari la listare, Musk va deveni primul om din istorie care depăşeşte pragul de avere de 1.000 de miliarde de dolari, şi asta înainte ca vreuna dintre condiţiile celor două pachete salariale să fie bifată. Pentru a accesa cei 760 mld. dolari, Musk trebuie să realizeze colonizarea permanentă a planetei Marte cu cel puţin un milion de oameni, scrie Bloomberg.

Cele două pachete, structurate ca acţiuni restrictive de clasă B condiţionate de performanţă, totalizează peste 1,3 miliarde de acţiuni. Primul şi cel mai mare, aprobat de board în ianuarie, include până la un miliard de acţiuni împărţite în 15 tranşe egale şi este condiţionat de atingerea unei capitalizări bursiere de 7,5 trilioane de dolari, mai mult decât valorează orice companie existentă astăzi. La această evaluare, pachetul ar valora aproximativ 600 de miliarde de dolari.

Al doilea, restructurat dintr-un acord anterior la xAI, compania de inteligenţă artificială a lui Musk fuzionată cu SpaceX în februarie, cuprinde 302,1 milioane de acţiuni în 12 tranşe, cu ţinte de capitalizare între 1,065 şi 6,565 trilioane de dolari, şi este condiţionat de construirea unor centre de date în afara Pământului capabile să livreze 100 de terawaţi de putere de calcul pe an.

Valoarea maximă a acestuia: aproape 160 de miliarde de dolari.

SpaceX nu a recunoscut nicio cheltuială salarială aferentă celor două pachete, motivând că ambele jaloane de performanţă sunt considerate improbabile.

Nu există un termen-limită pentru îndeplinirea condiţiilor, iar ambele sunt condiţionate exclusiv de menţinerea lui Musk în funcţie. Cumulat cu pachetul de la Tesla, unde este tot CEO, Musk are în prezent aproximativ 1,8 trilioane de dolari în compensaţii condiţionate.

„Sunt în mod evident fără precedent şi e greu să le cuprinzi cu mintea", a spus Jason Schloetzer, profesor asociat de contabilitate la Georgetown University.

 Consultantul independent Dan Walter a fost mai direct:

„Trebuie să priveşti unele dintre acestea şi să spui: aceasta este o aspiraţie. Există doar câteva modalităţi, la limita science fiction-ului, prin care colonizarea Marte ar putea deveni realitate în timpul vieţii sale."

Structura de guvernanţă ridică întrebări separate. Musk controlează majoritatea puterii de vot SpaceX, ceea ce îi permite să aleagă toţi membrii boardului, acelaşi board care îi aprobă pachetele salariale. Compania intenţionează să solicite derogări de la cerinţele privind independenţa comitetului de compensaţii.

„Nu doar că pare să împingă frontierele spaţiului, ci împinge şi frontierele guvernanţei corporative", a spus Schloetzer.

 Shiva Rajgopal, profesor la Columbia Business School, a avertizat că precedentul creat de SpaceX va genera imitatori: „Este un moment al adevărului pentru paznicii pieţelor de capital: agenţii de rating, consultanţii proxy, comitetele de includere în indici."

Gwynne Shotwell, preşedinta SpaceX şi numărul doi al companiei, prezentă încă din 2002, anul fondării, a avut o compensaţie totală de 86 de milioane de dolari anul trecut, cu o ţintă de stimulente pe termen lung de 5 milioane de dolari şi un salariu de bază de aproximativ un milion. Participaţia sa în companie, este de 0,1%, faţă de 40% cât deţine Musk. Averea netă actuală a acestuia, calculată fără a include pachetele de compensaţii de la Tesla sau SpaceX, se ridică la 722 de miliarde de dolari.