Polonia are nevoie de o strategie de securitate a apei, deoarece deficitul de apă afectează tot mai mult economia, agricultura, infrastructura şi creşte riscurile de incendii, avertizează Federaţia Antreprenorilor Polonezi (FPP), scrie 300gospodarska.pl.

Un alt incendiu major recent din zona Varşoviei a scos din nou în evidenţă problema secetei hidrologice.

Potrivit FPP, deficitul de apă nu mai este doar o problemă de mediu, este şi o chestiune de securitate naţională, rezilienţă economică şi protejarea infrastructurii critice. Apa începe să fie tratată ca o resursă strategică. Aceasta înseamnă că importanţa sa pentru stat poate fi comparată cu cea a energiei, securităţii digitale sau infrastructurii critice.

„Securitatea apei devine una din dimensiunile cheie ale securităţii naţionale în prezent. Polonia intră într-o perioadă în care deficitul de apă începe să afecteze nu doar mediul, ci şi economia, securitatea alimentară, funcţionarea infrastructurii critice şi capacitatea de a răspunde la crize. Incendiile recente sunt un semn clar de avertizare că avem nevoie de o strategie de rezilienţă la apă“, subliniază Marek Kowalski, preşedintele FPP.

Polonia are unele dintre cele mai mici resurse de apă din UE, iar acest lucru se traduce printr-o susceptibilitate mai mare la secetă, randamente reduse, probleme legate de disponibilitatea apei şi un risc mai mare de pierderi în timpul fenomenelor meteo extreme.

Lipsa unei politici cuprizătoare în domeniul apei duce la pierderi economice semnificative.

Potrivit Institutului Economic Polonez, pierderile agricole cauzate de secetă se ridică la aproximativ 6,5 miliarde de zloţi (1,53 miliarde de euro) anual.

În plus, conform datelor Agenţiei de Restructurare şi Modernizare Agricolă (ARiMR) şi Oficiul Suprem de Audit, ajutorul public pentru fermieri în urma pierderilor cauzate de secetă se ridică la aproximativ 600 milioane de zloţi anual.

Sectorul asigurărilor suportă de asemenea costuri semnificative.

Plăţile de despăgubiri pentru dezastre naturale se ridică la aproximativ 3,7 miliarde de zloţi anual.

Problema se extinde dincolod e agricultureă şi efectele dezastrelor naturale. Aproximativ 313 milioane de metri cubi de apă se pierd anual în reţelele de alimentare cu apă. Aceasta se traduce în pierderi de aproximativ 172 milioane de zloţi anual.

„Nu mai putem trata gestionarea doar ca pe un domeniu al politicilor de mediu. Apa devine o resursă strategică, la fel ca energia sau securitatea digitală.

Astăzi, avem nevoie de un ‘scut albastru’ polonez-un program de investiţii pe termen lung şi o coordonare eficientă a acţiunilor statului, administraţiilor locale şi întreprinderilor“, adaugă Marek Kowalski.

Federaţia subliniază necesitatea numirii unui plenipotentţiar guvernamental pentru rezilienţă în domeniul apei. Acesta ar coordona activităţile administraţiei publice, mediului de afaceri, ştiinţei şi societăţii.

Ungaria se confruntă la rândul său cu o criză a apei fără precedent.

Criza are mai multe cauze, printre care campania fostului guvern condus de Viktor Orban de atragere de fabrici chineze de baterii poluante şi mari consumatoare de apă pe plan local, conform cepa.org.

Noul lider al ţării, Peter Magyar, are în faîă o urgenîă de mediu imediată, caracterizată de o secetă severă la nivel naţional şi niveluri extrem de scăzute ale apei.

Ministrul maghiar al mediului, Laszlo Gajdos, a avertizat recent că schimbările climatice nu mai reprezintă o ameninţară viitoare, ci o problemă economică şi de sănătate actuală la care guvernele trebuie să se adapteze.

El a subliniat că strategia Ungariei în domeniul apei a ajuns la punct de cotitură istoric, notează agraszektor.hu.

„Nu ne mai putem preface că această este o problemă temporară, deoarece schimbările climatice cauzează perioade permanente de deficit de apă în Ungaria“, a avertizat acesta.

România este la rândul său afectată frecvent de secetă severă, iar producţiile agricole au fluctuaţii importante din cauza lipsei apei.