♦ „Fabrica viitorului nu este doar despre tehnologie, este despre cum ne conectăm, cum aducem tehnologiile împreună cu oamenii“ ♦ „Argumentul meu pentru un investitor ar fi resursa umană.“ ♦  „Reindustrializarea României trebuie să se bazeze pe consum şi pe necesitate.“

Reindustrializarea României nu mai poate însemna o întoarcere la modelul industrial al trecutului, bazat exclusiv pe costuri reduse şi forţă de muncă ieftină. Noua etapă de dezvoltare industrială trebuie să fie construită pe tehnologie, digitalizare, cercetare-dezvoltare şi inteligenţă artificială, dar mai ales pe capacitatea de a valorifica resursa umană calificată. Viitorul industriei depinde de investiţii, de o strategie economică coerentă şi de capacitatea companiilor de a integra noile tehnologii în procesele de producţie. Acestea au fost câteva dintre principalele mesaje transmise de participanţii la conferinţa ZF Reindustrializarea României 2026.

Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu BCR, Ambito, CITR, Enevo Power, Nimet, Pinum şi Terapia.

„Fabrica viitorului nu este doar despre tehnologie, este despre cum ne conectăm, cum aducem tehnologiile împreună cu oamenii, cum suntem responsabili faţă de resurse şi cum producem mai bine, mai eficient.

Dar, cu siguranţă, nu există fabrica viitorului fără oameni“, a spus Ciprian Botea, directorul fabricii de bere Heineken din Mureş.

Fabrica viitorului  trebuie susţinută prin investiţii constante în tehnologie şi modernizarea capacităţilor de producţie, crede Ioan Anton Măzărianu, directoru general şi acţionar, COMES Săvineşti.

„Această industrie poate să devină mai competitivă doar dacă investeşti în tehnologie de ultimă generaţie, chiar dacă nu poate să-ţi asigure un flux de fabricaţie 100% automat. Este foarte important să ţii pasul cu tehnologia modernă. Şi evoluţia noastră a început din momentul în care am investit într-o hală modernă în care puteam fabrica echipamente între 50 şi 250 de tone, care ne-a propulsat pe o nişă de piaţă mult mai exclusivistă, astfel încât ne-am creat liniile pentru a ne dezvolta treptat.“

Dacă până acum fabricile concurau prin costuri şi capacităţi de producţie, în următorii ani diferenţa va fi făcută de capacitatea de a colecta, interpreta şi utiliza datele în timp real.

„Fabrica anului 2030 va fi, în primul rând, despre date. În momentul de faţă, în România există foarte multe proiecte de investiţii, de automatizări şi foarte multe acum sunt construite. Dacă vorbim despre date, vorbim automat despre procesarea acestor date de către AI. Fabrica viitorului va fi un organism. Practic, fabricile nu vor mai concura între ele, ci ecosistemele vor concura între ele. Fabricile vor avea acces în sistem, în timp real, la logisticieni depozite, stocuri de materie primă şi mai ales cererea din piaţă“, crede Andrei Brînzea, partner, business development, Cushman & Wakefield Echinox.

Pentru Adrian Pascu, director general al Da­none Europa Centrală şi de Est, România are în continuare premise solide pentru dezvol­tare industrială, însă are nevoie de o direcţie clară.

„Una peste alta, sunt optimist, încă cred că se poate. Cred că avem oameni deştepţi. În general, consumul creşte. Partea care pe mine mă deranjează e faptul că nu avem o strategie de ţară şi s-au menţionat ţări precum Polonia, de exemplu, la care ne uităm în sus şi cred că aici ar trebui să lucrăm. Dacă la un moment dat vom avea o strategie de ţară economică din toate punctele de vedere, putem exploda. România poate fi a doua Polonie foarte uşor“, a spus el.

Tot mai mulţi manageri din industrie consideră că avantajul competitiv al României nu mai poate fi construit în jurul costurilor reduse. În schimb, valoarea adăugată trebuie să vină din cercetare, dezvoltare şi capacitatea de inovare.

Nevoia unei strategii economice şi industriale pe termen lung a fost susţinută şi de antreprenorii români, care consideră că dezvoltarea industriei trebuie să pornească de la cererea reală din economie şi de la nevoile pieţei.

„Cred că reindustrializarea României trebuie să se bazeze pe consum şi pe necesitate, acolo trebuie să mergem. Noi nu facem altceva, n-am inventat nimic, nu facem altceva decât ne uităm ceea ce este necesar în piaţă şi acolo ne ducem“, spune Adrian Stănuşoiu, proprietarul fabricii Crilelmar din judeţul Gorj.

Tot mai mulţi manageri din industrie consideră că avantajul competitiv al României nu mai poate fi construit în jurul costurilor reduse. În schimb, valoarea adăugată trebuie să vină din cercetare, dezvoltare şi capacitatea de inovare.

„Categoric, plusvaloare generăm deja şi putem să generăm în continuare pe cercetare-dezvoltare. Avem forţa de muncă calificată să facă partea aceasta de research şi să vină cu soluţii continue, să ne pună în faţa percepţiei care încă există, din păcate, şi anume că suntem low-cost country.  Consider că flexibilitatea şi adaptabilitatea noastră sunt ceva ce ne caracterizează. Suntem încă înfometaţi de a demonstra, şi nu doar înfometaţi, suntem capabili să facem lucrul acesta“, crede Ciprian Ractei, general director, Hamilton Central Europe

În paralel cu investiţiile private, reprezentanţii industriei consideră că statul trebuie să joace un rol mai activ în reconstruirea unor sectoare strategice şi în dezvoltarea infrastructurii industriale.

„Cred că trebuie să fie o politică economică. Eu văd industrializarea în două elemente, marea industrie, pe care trebuie să o facă statul prin ajutoare de stat, prin politici de recuperare a anumitor industrii. Trebuie să avem forţa şi banii să recuperăm industria metalurgică, vrem să ne recuperăm industria de îngrăşăminte chimice, industria chimică, vrem să recuperăm Chimcomplex, să renaţionalizăm. Cred că oamenii de o anumită anvergură politică trebuie să facă şi să intervină dacă vor să facă ceva. Noi, cei mici, care suntem pe oraşele de interior şi oraşele mici, noi avem nevoie de parcuri industriale mici, dar marea industrie trebuie să fie făcută de marea politică. Noi trebuie să fim ajutaţi cu o legislaţie, cu nişte parcuri şi cu spaţii industriale de calitate“, spune Samy Numan, CEO şi fondator, Nimet Târgovişte.

El consideră că principalul argument al României în competiţia pentru investiţii rămâne resursa umană.

„Eu aş merge doar pe argumentul resurse umanei. Eu cred în continuare că avem foarte multe resurse de inteligenţă, oameni care ştiu să facă business, tineri care vor să crească. Argumentul meu pentru un investitor ar fi resursa umană. Eu cred că acesta este atuul nostru, avem oameni foarte buni şi restul e uşor.“

Samy Numan, CEO şi fondator, Nimet Târgovişte

► Avem 800 de angajaţi. Anul 2026 arată mult mai bine. Am avut resurse interne de know-how să dezvoltăm produse noi şi să investim mai mult în tot ce înseamnă digitalizare, să obţinem mai multe date reale din firmă.

► Am venit cu procese de automatizare industriale în interior, am venit cu know-how, cu echipamente noi care consumă mai puţin curent, care sunt mai automatizate.  Trebuie să găsim soluţii să ne reinventăm.

► Am investit în tehnologie şi în oameni, până la urmă industria este despre oameni şi pentru oameni.

► Studenţii reprezintă cea mai mare resursă a noastră. Dacă vorbim de reindustrializare, noi, operatorii economici trebuie să ne orientăm către universităţi.

► Argumentul meu pentru un investitor ar fi resursa umană. Eu cred că acesta este atuul nostru, avem oameni foarte buni.

Cătălin Bălăceanu, product owner George Business, BCR

► Procesăm în fiecare lună aproximativ 12 mld. euro pentru clienţii noştri. Aproape 3% din PIB-ul anual al României se tranzacţionează în prezent prin George Business.

► Platforma  a fost lansată de doi ani, iar în prezent 11.000 de companii, clienţi BCR, o folosesc în fiecare zi pentru acţiunile lor, pentru managementul afacerii.

► Avem companii care au, pe acelaşi cont, 1.800 de carduri pentru persoanele care merg, şoferi, în toată Europa.

► Pentru companii principalele nevoi sunt cele operaţionale şi tranzacţionale. Cred că pentru o companie accesul la acest modul de sănătate financiară este extrem de important, în sensul în care îţi oferă o vizibilitate asupra segmentului în care activezi.

Ciprian Botea, director, fabrica de bere Heineken din Mureş

► În ultimii cinci ani am investit peste 18 mil. euro, în special tehnologii noi, în produse inovative, pentru a aduce noi capabilităţi pe liniile noastre de producţie, dar şi pentru a creşte nivelul de performanţă.

► Ultima investiţie este proiectul inaugurat la finalul anului trecut. Vorbim despre pompe de căldură, atât la Târgu Mureş, cât şi la Craiova, un proiect de peste 12 mil. de euro, parţial susţinut prin fonduri PNRR.

► Fabrica viitorului nu este doar despre tehnologie. Este despre cum ne conectăm, cum aducem tehnologiile împreună cu oamenii, cum suntem responsabili faţă de resurse şi cum producem mai bine, mai eficient. Nu există fabrica viitorului fără oameni.

Dacian Badea, preşedinte, Fermele Ecologice Silvania din Zalău

► În ultimii ani am investit în depozitarea furajelor, ne-am consolidat cu tot ceea ce ţine de logistică, de transportul de mărfuri.  

► Am investit în crearea de adăposturi pentru vacile de carne, că am cumpărat câteva sute de vaci Angus, am dezvoltat flota de utilaje în zona de agricultură fără arătură.

► Urmează să investim în lunile acestui an într-o reorganizare a fermelor astfel încât fiecare fermă să fie specializată.

► Vom implementa un proiect în următoarele două-trei luni pentru instalarea în fiecare fermă panouri fotovoltaice într-un total de aproximativ 1 megawatt/oră putere instalată, cu capacităţi de stocare în acumulatori pentru aproximativ 40% din capacitate.

Teppo Huovila, general manager, Nokian Tyres România

► Marile companii analizează mai multe criterii atunci când decid să investească. În cazul nostru, nivelul de calificare al forţei de muncă este unul bun şi suntem mulţumiţi de echipele pe care am reuşit să le recrutăm.

► Planul total de investiţii pentru fabrica din Oradea se ridică la 650 mil. de euro. Am aplicat pentru un ajutor de stat în valoare de 99,5 mil. euro, însă procesul este încă în desfăşurare şi nu am primit încă fondurile.

► În prezent, aproximativ 560 de persoane lucrează în fabrică. Intenţionăm să continuăm angajările. În acest moment ne aflăm în faza de finalizare a primei etape de extindere, însă avem în plan şi o a doua, respectiv posibil chiar o a treia etapă de dezvoltare.

Adrian Stănuşoiu, proprietar, fabrica Crilelmar din Gorj

► Atuurile sunt inteligenţa poporului român, buna pregătire a noastră. Avem oameni de top, manageri de top, acesta este principalul nostru atu, „materia noastră primă“. Noi suntem consumatori foarte buni, deci avem toate atuurile pentru a atrage pe cineva în România.

► Fiind producător, e clar că l-aş duce să investească în zona de producţie. În rest, negativ nu am nimic de zis. Suntem într-un context în care începem să respectăm reguli şi trebuie să le respectăm.

► Pentru noi principala poveste este de a ne folosi tot ceea ce înseamnă materie primă existentă în România. Eu cred foarte mult în a investi în oamenii pe care îi avem noi. România are tot ce îi trebuie din punctul acesta de vedere şi cred în a ne folosi la maximum de materiile prime pe care le avem, nu trebuie să alergăm după ele.

Paul Dieter Cîrlănaru, CEO, CITR

► Facem de 10 ani un studiu al întregii economii din România, cu focus pe companiile de impact - companii cu active de peste un milion de euro. Sunt peste 8.800 de companii în România astăzi, în acest segment strategic, după impactul pe care îl au în economie, care au, într-o formă sau alta, o nevoie de capital, de restructurare sau de relansare.

► La nivel general că în momentul acesta există o nevoie majoră de capital, pe de o parte pentru dezvoltare, dar, de asemenea, de capital necesar pentru a susţine aceste companii să treacă prin momente de dificultate.

► Statistic vorbind, cea mai mare parte a industriei din România s-a finanţat bancar.

Ciprian Ractei, general director, Hamilton Central Europe

► Exportăm 100% din producţie. Ca şi portofoliu de clienţi, exportăm în peste 78 de ţări la nivel mondial.

► Produsele noastre, modulele de pipetare, au fost folosite în aparatura de prelucrare, mostre, probe, PCR în COVID.

► Categoric, plusvaloare generăm deja şi putem să generăm în continuare pe cercetare-dezvoltare. Avem forţa de muncă calificată să facă partea aceasta de research şi să vină cu soluţii continue, să ne pună în faţa percepţiei care încă există, din păcate, şi anume că suntem low-cost country.

► Consider că flexibilitatea şi adaptabilitatea noastră sunt ceva ce ne caracterizează. Suntem încă înfometaţi de a demonstra, şi nu doar înfometaţi, ci suntem capabili să facem lucrul acesta.

Francesco Curcio, CEO, Pinum

► Anul trecut am început construcţia noii fabrici Pinum. Fabrica nouă de la Moara Vlăsiei este o investiţie de 14 milioane de euro, dacă vorbim doar despre hala de producţie, dar ajungem la 20 de milioane de euro dacă luăm în calcul toată tehnologizarea.

► Noi preconizam să ne mutăm anul acesta, în august, dar au apărut probleme cu recepţia, cu curentul şi alte probleme care apar. În afară de asta, pentru a proiecta şi a gândi o astfel de fabrică, noi lucrăm deja de 10 ani. Este un proces foarte lung.

► O fabrică a anilor 2030 trebuie să fie o fabrică sustenabilă, verde, cu un consum redus şi cu o amprentă redusă de carbon. Trebuie să fie mai compactă, cu productivitate mai mare şi cu o calitate mai bună.

Gheorghe Savu, director, Damen Naval România

► Industria europeană de apărare se dezvoltă foarte mult. Numai dacă vorbim despre fondurile SAFE, care sunt la 800 mld. de euro şi care vor fi investite prin Comisia Europeană în apărare, ne dăm seama de dimensiunea industriei de apărare.

► Noi considerăm că acolo, la Galaţi, există un cluster naval militar în formare, într-un stadiu foarte avansat de dezvoltare, având în vedere proiectele pe care le avem.

► Estimăm că, în următorii 10 ani, Galaţiul se va concentra pe producţie navală militară, fie că este vorba de securitate maritimă, fie că este vorba de proiecţia puterii, fie că este vorba pur şi simplu de nave de luptă.

► Numai anul acesta investim 55 mil. de euro în Galaţi, în readaptarea liniilor tehnologice şi în construcţia unei hale care va fi capabilă să găzduiască producţia a două fregate de 150 de metri lungime fiecare.

Ioan Anton Măzărianu, directoru general şi acţionar, COMES Săvineşti

► Producem tot ce înseamnă echipamente pentru industria chimică, petrochimică, industria de gaze şi ceva componente pentru industria nucleară. Suntem una dintre puţinele firme care a mai rezistat în România, în ultimii ani ne-am şi dezvoltat.

► Avem un export între 50 şi 60% din cifra de afaceri şi în România lucrăm cu cele trei rafinării.

► Suntem deja peste 330 de oameni, urmează să devenim 500, liniile trebuie supravegheate în continuare, e nevoie de foarte mulţi oameni în acelaşi timp pentru a asigura controlul calităţii şi întreg fluxul şi planificarea şi organizarea producţiei.

► Această industrie poate să devină mai competitivă doar dacă investeşti în tehnologie de ultimă generaţie. Este foarte important să ţii pasul cu tehnologia modernă.

Andrei Brînzea, partner, business development, Cushman & Wakefield Echinox

► Fabrica anului 2030 va fi, în primul rând, despre date. În momentul de faţă, în România există foarte multe proiecte de investiţii, de automatizări. 

► Dacă vorbim despre date, vorbim automat despre procesarea acestor date de către AI. Fabrica viitorului va fi un organism. Practic, fabricile nu vor mai concura între ele, ci ecosistemele vor concura între ele. Fabricile vor avea acces în sistem, în timp real, la logisticieni depozite, stocuri de materie primă şi, mai ales, la cererea din piaţă.

► Fabrica anului 2030 va mai fi despre predictibilitate. Nu mai este suficientă doar energia ieftină, trebuie să înţelegem cum funcţionează ţara, cât de prietenoasă e, cât de bine sunt puse la punct sistemele politice, siguranţa, partea fiscală, Dar să fiu sincer, România încă mai are de lucrat.

Adrian Pascu,director general, Danone Europa Centrală şi de Est

► Cred că România are foarte multe avantaje competitive pe care nu le fructifică în prezent.

► Poziţia geografică cred că poate fi foarte uşor transformată într-un avantaj strategic din punct de vedere economic în viitor, pentru că suntem la intersecţia între Nord şi Sud, între Est şi Vest, suntem partea de intrare în Europa, suntem în Schengen, investim în infrastructură.

► Un al doilea avantaj foarte mare e că suntem în zona de Europa de Est, o piaţă mare, o piaţă care conferă din start o masă critică oricărei investiţii.

► Dacă ne uităm la cele aproximativ 20 de ţări de care răspund, există un cluster de ţări de aproximativ 3 milioane de locuitori, un alt cluster de aproximativ 10 şi două ţări mari. Avem Polonia cu 40 de milioane, în România cu 20 de milioane, deci din start ai o piaţă de pe care poţi pleca pentru a exporta.

Robert Dorobanţu, fondator & CEO, Ambito

► România este ţara în care sunt multe lucruri de făcut şi găseşti oameni care sunt dispuşi să facă efort pentru a obţine atât personal, cât şi la nivel colectiv rezultate. Încă avem foame, faţă de ceea ce se întâmplă în Occident, atât la nivel individual, cât şi la nivel colectiv.

► Avertismentul ar fi că trebuie să fii atent la ceea ce se întâmplă în mediul politic şi social. Din păcate, aici avem încă lucru de făcut.

► Am achiziţionat o hală ca să facem paşi către realizarea de ansambluri electrice: tablouri electrice, corpuri de iluminat, pentru că eu cred că se poate să integrăm şi această parte în activitatea noastră şi să nu mai aducem produse din alte ţări. Pentru prima parte, investiţia s-a ridicat undeva la 1,5 mil. euro. Hala am achiziţionat-o deja şi urmează să dezvoltăm o linie de asamblare.

► Anul trecut am avut 10 mil. euro cifră de afaceri şi 130 de angajaţi.

Ramona Kurko, deputy managing director BCR, head of strategic clients corporate banking

► Argumentul meu pentru România ar fi că avantajele structurale pe care le avem -infrastructura energetică, capitalul uman, care a fost deja menţionat, şi poziţionarea geografică - pot fi foarte bine folosite pentru a le converti în avantaje competitive în cadrul priorităţilor europene.

► La ce i-aş spune să fie atent? I-aş spune unui investitor să rămână implicat şi să ceară predictabilitate şi stabilitate mediului politic.

► I-aş spune să ceară să i se spună care sunt regulile şi să i se garanteze că regulile acelea sunt stabile şi se poate baza pe ele pentru 5-10 ani, pentru a-şi face un plan de proiect şi o arhitectură economică în care să se folosească de aceste avantaje structurale pe care noi le avem.

Viorel Ognean, director general pentru România şi Europa de Sud-Est, Lantmännen Unibake

► Avem o investiţie de peste 100 mil. euro. Dacă e să numărăm de la intrare, vorbim de peste 130 mil. de euro. Aparent, este greu de explicat dacă îi spui cuiva că este vorba despre o brutărie. Este o brutărie industrială şi, la capacitate maximă, va genera undeva la 60.000-70.000 de tone pe an.

► Producem specialităţi de pâine şi o varietate de chifle, dar nu numai brutărie.

► Din facultăţi şi universităţi găseşti, printre cei mulţi, oameni care sunt dispuşi să gândească în avans, ceea ce ne dă în continuare speranţă.

► Acoperim în mod direct populaţia ţărilor din împrejurimi, circa 65 de milioane de oameni, iar indirect ajungem şi în destinaţii, unele chiar exotice: Bahrain, Franţa.