Retailerul de modă care a speculat criza în folosul său. În primele şase luni ale acestui an a făcut afaceri de 2,5 milioane de euro

Autor: Ioana Matei Postat la 11 august 2016 1546 afişări

Antreprenorul clujean Alin Stanciu a respins vehement ideea de a renunţa la mallul său online lansat odată cu criza, într-un moment în care singura soluţie părea să fie exitul. După un plan drastic de restructurare, decizia de a păstra FashionUp s-a dovedit a fi cea mai bună alegere: a strâns investiţii de 1 milion de euro în mai puţin de doi ani şi ţinteşte triplarea veniturilor anul acesta. Care au fost paşii spre trecerea de la defensivă la ofensivă, pe piaţa din ce în ce mai aglomerată a retailului de fashion online?

Retailerul de modă care a speculat criza în folosul său. În primele şase luni ale acestui an a făcut afaceri de 2,5 milioane de euro

Alin Stanciu spune că, după ce ani de zile şi-a construit cariera în Cluj-Napoca, s-a mutat la Bucureşti şi acum nu s-ar mai putea adapta la ritmul potolit de acolo. Capitala a ajuns să îi placă mult şi se gândeşte să se întoarcă să locuiască în Ardeal doar la pensie: „Tempoul de acolo nu-i de mine; am norocul că în Bucureşti găsesc provocări şi oameni de la care să înveţi tot timpul“. Provocarea sa actuală este FashionUP, operată de compania Fup Distribution, mallul de haine pe care l-a lansat în 2009. Cu afaceri de până în 2 milioane de euro anul trecut, cifra a crescut spectaculos anul acesta, ajungând în primele şase luni la 2,5 milioane de euro; pentru tot anul antreprenorul se aşteaptă la vânzări de 6-7 milioane de euro.

Retailerul FashionUP se poziţionează în zona medium spre high; numărul de produse listate se ridică la circa 35.000 şi sunt încadrate atât în categoria celor mai ieftine, cât şi foarte scumpe. Valoarea medie a coşului de cumpărături a ajuns la 65 de euro în luna iunie a acestui an (pentru 1,8 produse), în contextul în care coşul mediu în online-ul de fashion în România este de 40 de euro, potrivit antreprenorului. Mai spune că în ultima lună au vândut 22-23.000 de produse, adică în jur de 1.000 în fiecare zi lucrătoare.

A absolvit Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologie a Informaţiei din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai în 1996, iar după câteva tentative în domeniul telecom şi-a dat seama că îşi doreşte să îşi dezvolte cariera în alt domeniu. La încheierea studiilor, a început să lucreze în regim de freelancing (termen care nu era popular la vremea respectivă) în proiecte de design pe calculator. „Am lucrat vreo trei săptămâni în Corel, programul de design folosit cu precădere atunci. După trei săptămâni în care am învăţat 12 ore pe zi, eram într-un final pregătit să fac design.“

Vreme de un an a scris lucrări de diplomă, a făcut proiecte de desen tehnic pentru câteva fabrici din Cluj-Napoca, de pildă etichete de conserve şi de ape minerale, s-a înscris la un concurs de angajare pentru reprezentanţa din Cluj-Napoca a Toshiba. Era vorba de un post de manager, iar el avea 26 de ani şi niciun fel de experienţă în domeniu. Într-un context de împrejurări favorabile, după ce unul din cei patru aleşi s-a retras din concursul ce urma să se desfăşoare pe parcursul a trei luni, a primit şansa de a se înscrie în competiţie, mai mult pentru a ţine locul alesului iniţial. Deşi conducerea Toshiba nu se aştepta, după câteva luni de competiţie el şi colega din echipa lui s-au detaşat net de restul colegilor în ce priveşte vânzările realizate. „Am sărit astfel la o poziţie de management, absolut conjunctural, moment în care mi-am lăsat barbă, fiindcă toată lumea era mai în vârstă decât mine“, spune el, mai în glumă, mai în serios.

După un an şi jumătate, în 1998, s-a angajat ca branch manager în cadrul Telemobil (redenumit Santel, apoi Zapp, ulterior vândut lui Cosmote şi redenumit Telecom). De la Zapp a trecut, în 2000, la postul de director regional al Cosmorom (Cosmote), poziţie pe care a deţinut-o mai mult de cinci ani. A plecat când a observat cum compania ajunsese la un punct în care conducerea nu mai era interesată de expansiune, iar lupta se ducea între participaţiile în companie dintre grecii de la OTE şi Romtelecom. A făcut pasul spre antreprenoriat lansând împreună cu un prieten o agenţie de publicitate cu toate serviciile, care să includă şi o reţea de magazine de telefonie mobilă.

Firma era dealer principal al Connex şi a deschis cinci magazine pe care, după aproximativ un an, le-a vândut către un jucător  naţional. „Bine am făcut, pentru că se terminase frenezia cu abonamentele şi magazinele vindeau mai mult accesorii.“ A rămas în zona de media şi advertising, unde a dezvoltat o serie de servicii în zona de creaţie pentru companii, după care au început să cumpere şi spaţiu media; a simţit astfel nevoia să facă propriul produs media, revista de fashion J’adore, pe care au lansat-o în 2003. Aceasta a devenit populară în Cluj-Napoca, iar ulterior au cumpărat şi participaţiile unui radio din Cluj-Napoca. Următorul pas a fost asocierea cu grupul Realitatea Caţavencu, prin care a lansat revista şi la nivel naţional.

În 2006 a plecat din Cluj: „Toată lumea a tras de mine să vin la Bucureşti, în perioada în care lucram ca angajat, însă eu voiam să rămân la Cluj; am venit când am simţit că nu mai găsesc provocări acolo.“ În iunie 2009 a lansat businessul FashionUP Online Mall, gândit ca un centru comercial în mediul online. Investiţia iniţială s-a ridicat la 200.000 de euro, la care a participat şi antreprenorul Marius Ghenea (dar el a ieşit din companie în 2014); apoi Stanciu a mai investit 200.000 de euro. „I‑am dat drumul fix în criză şi a mers bine tot timpul, până în 2013.“

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.