Cine face un brand din şcolile profesionale

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 04 iunie 2018 1492 afişări  

„Not everyone should go to college. Vocational education won’t succeed so long as society consigns it to second-class status”, scrie într-o opinie pentru cotidianul american The Wall Street Journal Oner Cass, profesor invitat la Manhattan Institute şi autorul unei cărţi despre muncitorul viitorului.

Cine face un brand din şcolile profesionale
Cine face un brand din şcolile profesionale

Anual, România pierde 140.000 de români, 70.000 din deficitul natural (decese minus naşteri) şi 70.000 din migraţie, spune preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei.

Până acum România a pierdut peste 3 mil. de români, majoritatea apţi de muncă. Cei mai mulţi au plecat la muncă peste hotare pentru că în ţară nu mai aveau unde să lucreze, prăbuşirea economică din perioada 1990-2004 fiind extrem de dură. Dar şi pentru că în Occident sunt salarii mai mari sau pentru că primesc oferte mai bune când sunt trimişi sau vânaţi de multinaţionale. Vârfurile unei generaţii, care termină liceul sau facultăţile de top, au ca opţiune de studiu sau de muncă ţările cele mai dezvoltate şi mai puţin România.

Zonele din Moldova şi Muntenia sunt cele mai afectate şi sărăcite. În aceste zone, lipsa investiţiilor străine se vede cel mai mult. Cu toate că salariile sunt mai mici, multe investiţii străine, în special din zona de industrie, nu vin în aceste zone pentru că nu există infrastructură (90% din banii de infrastructură s-au dus în vestul ţării), nu există şcoli, nu există fluxuri de tineri, nu există interes din partea autorităţilor locale, nu sunt bine primiţi şi nici bine văzuţi.

Cum şi de ce s-a ajuns aici? Un motiv ţine de desfiinţarea şcolilor profesionale în 2009 de către Ecaterina Andronescu, profesor universitar şi un cunoscut lider al PSD (acum e puţin în dizgraţia lui Dragnea).

Nu toată lumea poate urma o facultate, nu toţi elevii care termină gimnaziul sunt susţinuţi de familii şi de zona în care trăiesc să se ducă la liceu (să nu uităm că jumătate din România este rurală).

Şcolile profesionale erau o alternativă foarte bună pentru cei care nu ţineau şi nu voiau să ţină pasul cu „toceala”. Şcoala profesională punea accentul pe obţinerea unei meserii şi mai puţin pe carte, pe teorie.

În 2004 erau aproape 280.000 de copii înscrişi la şcolile profesionale, în 2008 erau 180.000, iar apoi a urmat prăbuşirea unui sistem de educaţie vocaţională: în 2009 mai erau înscrişi 109.000 elevi în şcolile profesionale, în 2010 51.000, în 2011 10.000.

Pur şi simplu decizia Ecaterinei Andronescu din guvernul PDL-PSD, cu Emil Boc premier şi Traian Băsescu preşedinte, i-a alungat din România pe cei care puteau fi foarte buni meseriaşi în construcţii, transport, restaurante, hoteluri etc.

Confruntate cu lipsa forţei de muncă, companiile străine, în special cele germane, au făcut presiuni pentru reînfiinţarea şcolilor profesionale, duale, vocaţionale. De la 10.000 în 2011, în 2012 au fost 18.000 de elevi înscrişi în şcolile profesionale, 25.000 în 2013, 50.000 în 2014, 65.000 în 2015 şi 80.000 în 2016.

Decizia dezastruoasă din 2009 a Ecaterinei Andronescu se simte şi astăzi.
Problema este că aceste şcoli profesionale, deşi sunt extrem de utile într-o economie (şapte din zece germani care muncesc au la bază o şcoală profesională), fiind echivalentul IMM-urilor, nu au cea mai bună imagine. Iar acest lucru vine din trecutul comunist, când toţi părinţii voiau să îşi vadă copiii cu liceul terminat şi apoi la facultate. Terminarea unui liceu profesional era a treia opţiune.
Iar această imagine se perpetuează şi astăzi.

270.000 de copii abandonează şcoala, unul din cele mai ridicate niveluri din Europa, pentru că preferă să se ducă la muncă brută în Occident.
Pentru că pe stat nu îl interesează şcolile profesionale, având în vedere că pentru a lucra la stat trebuie să ai liceul şi facultatea, viitorul acestor instituţii de învăţământ, şi în primul rând imaginea lor, depinde de companiile private, care sunt principalii beneficiari de forţă de muncă, începând de la picoli, chelneri, croitori, bucătari, instalatori, electricieni sau şoferi.

Piaţa serviciilor se bazează pe şcolile profesionale, iar în piaţa serviciilor activează în special companiile româneşti.
Este foarte bine că Oracle, Orange, IBM, Petrom, Dacia investesc în facultăţile din România. Dar companiile din eşaloanele 2, 3 şi 4 ca putere financiară se bazează mai mult pe ceea ce produc liceele şi şcolile profesionale. Aşa cum au grijă de brandul lor, aşa ar trebui să aibă companiile româneşti grijă de brandul unor şcoli profesionale, care ar trebui să fie principalii lor furnizori de forţă de muncă. Dacă vom avea şcoli profesionale care să rivalizeze ca renume cu cele mai bune licee din România şi, de ce nu, cu cele mai bune facultăţi, atunci se va schimba şi percepţia tinerilor privind opţiunea de a lucra prima dată în România.

Mai mult decât atât, programa şcolilor profesionale poate fi făcută mult mai uşor de către companii în funcţie de ce au nevoie decât dacă ar încerca să schimbe sau să introducă ceva în cursurile de la liceu sau de la o facultate.

Pentru a ţine tinerii în ţară, mai ales pe cei din zonele mai puţin dezvoltate, dezvoltarea şcolilor profesionale este singura opţiune. Şi, în mod cert, după ce termină o astfel de şcoală nu sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, aşa cum sunt plătiţi acum cei care termină o facultate. În Bucureşti şi în principalele oraşe din ţară există o criză acută de bucătari, cei mai buni fiind plătiţi şi cu 2.000 de euro pe lună, net. Fiecare oraş ar trebui să aibă o şcoală profesională masterchef din care să iasă bucătari de top. Sau şcoli de fotbal de unde poţi să ieşi fotbalist, antrenor, manager sau impresar.

Dacă peste zece ani vom avea 50.000-60.000 de absolvenţi de facultate, poate avem 150.000-200.000 care termină şcoli profesionale.

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

„Un lider nu se formează. Ai stofă de lider sau nu" „Un lider nu se formează. Ai stofă de lider sau nu"

​Dacă ar putea da timpul înapoi, Mădălin Mihailovici ar alege să fie chirurg, însă de zece ani activează în cadrul companiei Veolia România, al cărei CEO a devenit anul trecut. în paralel, face parte din corpul profesoral al universitĂţii tehnice de construcţii bucureşti. dacă În mediul academic a intrat în urmă cu peste un sfert de secol, domeniul hidrotehnic i-a fost familiar încă din copilărie, prin prisma meseriei tatălui său. Este pasionat de maşini şi fotbal şi spune că iubeşte apa. Care este povestea sa şi cum a ajuns să ocupe poziţia de lider al unuia dintre principalii furnizori de apă, energie şi canalizare din piaţa locală?

vezi continuarea
ZF.ro
LOVITURĂ URIAŞĂ: Unul dintre cele mai mari branduri de magazine DISPARE total din piaţă. TOATE magazinele se vor ÎNCHIDE LOVITURĂ URIAŞĂ: Unul dintre cele mai mari branduri de magazine DISPARE total din piaţă. TOATE magazinele se vor ÎNCHIDE
CRIZĂ pe piaţa imobiliară! Vânzările de apartamente şi preţurile sunt într-o prăbuşire TOTALĂ. Veştile ZDROBITOARE au venit, iar rezultatul întrece cele mai negre aşteptări
ONE.ro
Premieră în familia regală bitanică. Vărul Reginei Elisabeta s-a căsătorit cu un bărbat şi a fost condus la altar de fosta soţie Premieră în familia regală bitanică. Vărul Reginei Elisabeta s-a căsătorit cu un bărbat şi a fost condus la altar de fosta soţie
Moise Guran a făcut împrumut la bancă şi a jucat toţi banii la bursă: „În 7 ani, de la 50 de milioane de lei vechi...
Dezvăluire şocantă pentru Al Bano şi Romina Power! Ce s-a întâmplat cu fiica lor, dispărută în urmă cu 22 de ani
Descopera.ro
În PREMIERĂ glactică, japonezii au reuşit să aterizeze cu două nave pe un ASTEROID şi au trimis şi imagini. ''Este un moment ISTORIC, ne răspunde la marea întrebare a OMENIRII'' În PREMIERĂ glactică, japonezii au reuşit să aterizeze cu două nave pe un ASTEROID şi au trimis şi imagini. ''Este un moment ISTORIC, ne răspunde la marea întrebare a OMENIRII''
ADEVĂRATUL motiv pentru care Observatorul unde se căuta VIAŢĂ EXTRATERESTRĂ a fost închis a ieşit la iveală. Ce făceau angajaţii în timpul programului este ŞOCANT: ''Pe camere se vede cum...''
Românca din BĂICOI care l-a îngenunchiat pe nepotul ŢARULUI Nicolae I. A luat-o de nevastă şi la scurt timp i-a venit SFÂRŞITUL
Go4it.ro
Cum să foloseşti WAZE direct pe ecranul din maşină folosind un IPHONE Cum să foloseşti WAZE direct pe ecranul din maşină folosind un IPHONE
HUAWEI a mers la lansarea IPHONE XS şi a oferit cumpărătorilor suc FĂRĂ MERE
Fondatorii Instagram părăsesc Facebook
Csid.ro
Ceaiul verde: cum îl alegem ca să fie eficient Ceaiul verde: cum îl alegem ca să fie eficient
Cătina, ginseng românesc: beneficii VIDEO
Dislipidemie: cauze şi tratament

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.